Iosif Rangheţ, comunistul pus de ruşi să înveţe limba română la 30 de ani: „La 23 august 1944, partidul nostru a avut mai puţin de 1.000 de membri“

Publicat: 09.10.2014 19:52

Ultima actualizare: 07.08.2022 11:24

Emil Bodnăraş, Constantin Pârvulescu şi Iosif Rangheţ, într-o fotografie făcută chiar la 4 aprilie 1944, data la care cei trei au preluat conducerea partidului FOTO: Arhivele Naţionale, Fond ISISP

Iosif Rangheţ e comunistul responsabil de situaţia membrilor de partid. E cel care ştie când ceilalţi colegi sunt vrednici să fie avansaţi pe linie de partid sau când este necesară îndepărtarea lor. În 1935, e trimis la Moscova să înveţe limba română. După trei ani de studiu, încă face greşeli.

Atenţie!, vorbeşte Iosif Rangheţ: „Tovarăşi, la 23 august 1944, partidul nostru, în Bucureşti, avea 80 de membri de partid, nu mai mult, nu mai puţin. Şi în toată ţara partidul nostru a avut mai puţin de 1.000 de membri de partid, inclusiv tovarăşii noştri din închisori şi lagăre de concentrare“. Iosif Rangheţ (născut József Rangecz) ştie despre ce vorbeşte. E şeful secţiei de cadre din Comitetul Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR), adică omul care păstrează lista exactă cu membrii de partid. Ocazia nu atât a amplei, cât a cuprinzătoarei alocuţiuni este şedinţa cu Activul Central din 25-27 aprilie 1945.

Aceasta era situaţiunea cadrelor. Totuşi, la sfârşitul lunii aprilie 1945, deci în mai puţin de un an, PCR ajunge la 55.253 de membri. Fix. În mai puţin de trei ani, această „creştere artificială“, cum au numit-o comuniştii, va fi remediată: în 1948, începe procesul de verificare a fiecărui membru care-a semnat adeziunea după septembrie 1944. Operaţiune la butoanele căreia stă tot Rangheţ.

Iosif Rangheţ e unul dintre comuniştii tineri, dar remarcabili în primii ani ai regimului comunist din România. Din aprilie ’44 şi până la prima Conferinţă Naţională a PCR, din octombrie ’45, face parte, alături de Emil Bodnăraş şi Constantin Pârvulescu, din troica provizorie care conducea partidul. Măcar aşa, la nivel formal.

Adolescentul Iosif Rangheţ, în dosarele Siguranţei FOTO: Arhivele Naţionale, Fond 95

„MEZINUL TRUPEI“
Pavel Câmpeanu descrie, în volumul de memorii „Ceauşescu, anii numărătorii inverse“, conducerea pestriţă din această perioadă: „Include doi vechi militanţi, români de origine, bine cunoscuţi în perioada interbelică prin lungi stagii în URSS şi în închisorile din România, pe care Moscova îi onorase acordându-le cetăţenia sovietică – Emil Bodnăraş şi Constantin Pârvulescu –, şi un reprezentant al generaţiei afirmate în timpul războiului, maghiar de origine, fără relaţii în URSS şi fără ani de detenţie la activ, un soi de mezin al trupei – Iosif Rangheţ“.

Acest articol este un ciot. Următorul episod al serialului „Apostolii lui Stalin“, articol ce prezintă biografia lui Iosif Rangheţ, dar şi tuşe despre tovarăşi precum Gavril Birtaş, Eva Ranghţ sau Sanda Rangheţ, poate fi citit în ediţia „Weekend Adevărul“ din 10-12 octombrie. Textul este publicat exclusiv în ediţia tipărită.

Citește și: Apostolii lui Stalin. Ana Pauker, cea mai puternică femeie. Legendele Cominternistei: fata care ura savarinele

Click pe imagine pentru a o mări!