INTERVIU Ernest Oberländer-Târnoveanu, despre expoziţia de la Liege: „Gânditorul“ este o piesă de o frumuseţe cum rar se întâmplă în creaţia umană

INTERVIU Ernest Oberländer-Târnoveanu, despre expoziţia de la Liege: „Gânditorul“ este o piesă de o frumuseţe cum rar se întâmplă în creaţia umană

Ernest Oberländer-Târnoveanu, la Muzeul Grand Curtius din Liège FOTO: Marius Amarie/ MNIR

La Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia, a avut loc, săptămâna trecută, vernisajul expoziţiei „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos“, eveniment organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Arte Europalia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Exponatele aduc în atenţia publicului şi a specialiştilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu şi inedit periplu prin civilizaţiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spaţiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii, precum: figurinele antropomorfe de la Vităneşti, printre care „Gânditorul” cu ochi de scoică, vasul antropomorf de la Seciu şi cel zoomorf de la Mălăieştii de Jos, masca de la Uivar, podoabele din aur din necropola eneolitică de la Pecica, în vreme ce pentru epoca bronzului sunt de remarcat ceaşca de aur de la Bistriţa – Dealul Târgului; carul miniatural de la Carei – Bobald; reprezentările şi vasele avimorfe de la Cârlomâneşti – La Arman, Plosca şi Sânpaul; psalia decorată din os de la Cârlomăneşti, iar pentru perioada epocii fierului colanul din 7 torques-uri de la Tărtăria – Podu Tărtăriei vest. Expoziţia de la Liege, care reuneşte peste 450 de bunuri culturale şi seturi de artefacte arheologice preistorice de primă importanţă, descoperite pe teritoriul României, este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) şi Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituţii muzeale şi de cercetare din ţară.

"Adevărul": Cum s-a integrat această expoziţie în spaţiul muzeal de la Liege?

Ernest Oberländer-Târnoveanu: În perioada organizării expoziţiei, colegii mi-au trimis fotografii ale diverselor faze de creştere a acestei expoziţii „Originea Europei, Vechii Civilizaţii preistorice între carpaţi şi Dunărea de jos”. Expoziţia a fost modelată după un spaţiu istoric foarte important, a unuia dintre patricienii de bază ai  oraşului din sec XVI-XVII.  Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracţii culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecţii ale căror cronologie cumulează şapte milenii de preistorie şi istorie. Astfel, în frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit şi Curtius), sunt actualmente reunite sub egida Le Grand Curtius, Muzeul Armelor, Muzeul Sticlei, Muzeul de Arheologie şi Arte Decorative şi Muzeul Artei Religioase, inclusiv al celei specifice văii râului Meuse (Maar). Este un sentiment ciudat să vezi în aceste locuri istorice valone o expoziţie consacrată capodoperelor patrimoniului cultural românesc datând din neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului. Până la urmă datorită şi priceperii şi dragostei cu care au lucrat colegii noştri şi partenerii belgieni expoziţia este nu numai foarte interesantă este şi foarte frumoasă. 

Cât efort a presupus organizarea acestei expoziţii?

Această expoziţie a pornit în urmă cu doi ani ca un proiect, apoi a urmat negocierea pieselor cu cele 30 de instituţii participante, muzee şi institute de cercetare. Publicul trebuie să ştie că în organizarea unei expoziţii, ceea ce vede  este rezultatul unui efort îndelungat, în care diplomaţia joacă un rol important. O expoziţie are în spate şi o organizare logistică extraordinară.

În spate este o muncă uriaşă - resurse umane şi financiare - pentru că nu este uşor să transporţi dintr-o parte în alta a ţării şi apoi dintr-o parte în alta a Europei bunuri de o asemenea valoare şi semnificaţie.

Care sunt piesele cele mai valoroase?

Mă obligaţi să fiu foarte subiectiv. Gânditorul e piesa cea mai importantă. Este o piesă de o frumuseţe, de o forţă cum rar se întâmplă în creaţia umană. Aş putea zice că până la apariţia lui Brâncuşi niciun om născut pe teritoriul care astăzi se cheamă România nu va realiza ceva similiar ca putere de sinteză, ca încărcătură filosofică. În Rugăciune, lucrarea lui Brâncuşi, regăsim linia coloanei vertebrale din Gânditorul.

Este cea mai veche reprezentare a omului gândind, nu există o atitudine mai umană decât a sta pe gânduri.

Pe lângă această capodoperă a artei universale,care poate să stea alături de marile opere ale artei, mai este o piesă care mie îmi place foarte mult din colecţia muzeului din Giurgiu: Vasul cu îndrăgostiţi, o piesă din cultura Gumelniţa, o strachină, în termeni comuni.  În centru este un cuplu, un bărbat şi o femeie, dou tineri care se îmbrăţisează şi îşi ţin mâna foarte afectuos pe umăr. Este, de asemenea, o lucrare de mare emoţie. 

Oamenii, un bărbat şi o femeie, stau alături, iubindu-se în sensul platonic al cuvântului. Este, de asemenea, un mesaj pe care neoliticii au ţinut să ni-l transmită despre sentimentele lor profund umane. 

Ce bijuterii se purtau în trecut?

Sunt expuse biecte din epoca bronzului, minunate arme şi podoabe din bronz, fastuoase diademe. Oamenii care ne-au precedat ne-au lăsat o zestre pentru care noi nu avem suficiente cuvinte să le mulţumim şi sigur, ne şi încarcă cu obligaţia de a le păstra şi de ale transmite mai departe, pentru că ele nu sunt ale noastre şi trebuie să supravieţuiască şi să ajungă în viitor. Această expoziţie are ca mesaj probabil de mare profunzime faptul că oamenii care ne-au precedat erau ca şi noi, se bucurau, se întristau, aveau probleme, dar întotdeauna au avut năzuinţe mai înalte decât acestea strict cotidiene. Prin tot ceea ce au făcut au încercat să îmbine frumosul, originalul şi utilul. Nu există vreun obiect neolitic sau din epoca bronzului sau fierului, cât de simplu, cât de banal, care să nu fie şi foarte frumos făcut. Sunt impresionat de această forţă a lor de a fi originali, chiar şi acolo unde probabil ne gândim că nu ai cum să fii orginial.

Belgienilor ce le-a plăcut cel mai mult?

Am ţinut legătura cu colegii belgieni în permaneţă, despre valoarea extraordinară a patrimoniului din această parte a Europei. Nu ne-au cerut în mod special ceva, expoziţia este aşa cum am spus a fost discutată mai întâi în Muzeul Naţional de către colectivul care era însărcinat cu curatoriatul expoziţiei, Katia Moldoveanu şi Corina Borş, împreună cu ceilalţi colegi. O expoziţie nu înseamnă să iei şi să aduci numai ce doreşti, ci să ai în vedere ceea ce se poate să expui. Nu toate piesele pot fi transportate, nu toate piesele sunt într-o stare de conservare care să permită expunerea lor în public, au fost sute, poate mii de ore de discuţii despre ceea ce puteam alege.

Cum aţi estimat valoarea lucărilor?

Datele concrete sunt confidenţiale, aşa sunt regulile noastre pentru a proteja patrimoniul prin a nu divulga valoarea de asigurare, dar în ansamblu expoziţia este asigurată la o sumă cu şapte zerouri în euro. Muzeul Naţional al României este probabil instituţia publică cea mai bogată după Banca Naţională. Colecţia noastră este una dintre marile bogăţii ale naţiunii române.

Veţi aduce această expoziţie şi în România?

Da, sigur. Deja am discutat acest lucru cu colegii din Muzeul Naţional şi am început să discutăm cu colegii din ţară, aşa cum am spus, această colecţie este bazată pe parteneriatul cu 30 de alte instituţii care ne-au împrumutat piese foarte valoroase. Intenţionăm să deschidem în România în a doua parte a anului 2020, începutul anului 2021, să aducem în ţară această expoziţie, împreună cu expoziţia soră. În cadrul Europalilei Muzeul Naţional şi partenerii lui au mai organizat o expoziţie la Muzeul Galo Roman din Tongeren, intitulată Dacia Felix, care prezintă istoria geto-dacilor de la apariţia acestei etnii până la cucerirea lor de către romani şi transformarea Daciei în provincie romană.  Expoziţia „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României” a fost deschisă vineri, 18 octombrie, la Tongeren. Ce prezentăm acum la Liege sunt vechile civilizaţii, vechile structuri etnice pe baza cărora a luat naştere civilizaţia geto-dacilor în secolul al VII-lea, începutul sec VI-lea înainte de Hristos. Cele două expoziţii se completează reciproc. Ambele expoziţii vor fi deschise până pe 26 aprilie 2020, după aceea se întorc în ţară şi intenţionăm să le expunem la Muzeul Naţional de Istorie şi apoi în măsura în care va fi posibil să le prezentăm şi în ţară. Am dori ca acest proiect al celor două expoziţii să devină un proiect pe termen mai lung,  pentru ca şi publicul din ţară, din provincie, să poată avea ocazia să vadă acasă ceea ce este mai important şi mai valoros din moştenirea noastră istorică.

Care e cea mai veche piesă din expoziţia de la Liege?

Cele mai vechi piese sunt cele mai veche cultură neolitică din spaţiul de la Dunărea de jos şi de la Nordul ei, databilă peste 8.300 de ani în urmă.

 Artefacte de primă importanţă din perioada neolitică

Conferinţa s-a  desfăşurat în prezenţa unor reprezentanţi oficiali ai României şi Belgiei.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul: Jean Pierre Hupkens, consilierul municipal al oraşului Liège, Pierre Paquet, directorul Muzeelor oraşului Liège, Dirk Vermaelen, directorul artistic al Festivalului Europalia, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Geoffrez Schoefs, curator al expoziţiei din partea Muzeului Le Grand Curtius şi Corina Borş, curator al expoziţiei din partea Muzeului Naţional de Istorie a României.

În cadrul expoziţiei sunt prezentate artefacte de primă importanţă din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului şi a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur şi argint, cupru, bronz şi fier, descoperite în arealul geografic definit de Munţii Carpaţi şi Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizaţiei europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziţie se numără: „Gânditorul” şi „Femeie şezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanţa); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelniţa, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit în aşezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călăraşi); vasul antropomorf de la Parţa (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumuşica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., piesă descoperită în staţiunea preistorică de la Bodeştii de Jos, jud. Neamţ); depozitul de la Hăbăşeşti cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit într-o locuinţă din aşezarea de la Hăbăşeşti, jud. Iaşi); vasele afumătoare de la Oarţa (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarţa de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureş); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) şi Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparţinând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureş) şi Hinova (jud. Mehedinţi), datând de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă şi chihlimbar din Peştera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peşteră de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiş), Sâg (jud. Sălaj) şi Brâncoveneşti (jud. Mureş), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).

Deschiderea oficială a expoziţiei a avut loc 7 noiembrie 2019, în prezenţa unor oficialităţi, reprezentanţi ai României şi Belgiei.

Expoziţia pune accent pe rolul şi semnificaţia civilizaţiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spaţii şi comunităţi la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizaţiei Europei şi teme precum schimbul la distanţă, circulaţia unor idei, tehnologii şi materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică şi tematică. Expoziţia este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă şi spiritualitate – o selecţie a unor artefacte de excepţie, mărturii unicat ale credinţelor oamenilor preistorici; Putere şi prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoaşterii şi înţelegerii unor concepte şi valori ale societăţilor timpurii.

Curatorii expoziţiei „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos“sunt: dr. Corina Borş şi dr. Katia Moldoveanu, din partea Muzeului Naţional de Istorie a României, şi Geoffrey Schoefs, din partea Muzeului Le Grand Curtius. Coordonatorii acestui proiect cultural din cadrul Festivalului Europalia sunt: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Cornel Ilie, dr. Corina Borş, dr. Oana Ilie, dr. Katia Moldoveanu (MNIR), Jean-Marc Gay şi Geoffrey Schoefs (Muzeul Le Grand Curtius), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).

Deopotrivă, la realizarea expoziţiei „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos“ au contribuit: Muzeul Naţional al Unirii – Alba Iulia; Muzeul Judeţean Teleorman – Alexandria; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – Baia Mare; Muzeul Judeţean „Vasile Pârvan” – Bârlad; Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud; Muzeul Municipiului Bucureşti; Muzeul Judeţean Buzău; Muzeul Romanaţiului – Caracal; Muzeul de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă – Caransebeş; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj; Institutul de Arheologie şi Istoria Artei – Cluj; Muzeul Olteniei – Craiova; Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva; Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” – Giurgiu; Complexul Naţional Muzeal „Moldova” – Iaşi; Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa; Muzeul Ţării Crişurilor – Oradea; Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – Piatra Neamţ; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti; Muzeul Banatului Montan – Reşiţa; Muzeul Judeţean Satu Mare; Muzeul Municipal „Ioan Raica” – Sebeş; Muzeul Naţional Secuiesc – Sfântu Gheorghe; Muzeul Judeţean Mureş – Târgu Mureş; Muzeul Naţional al Banatului – Timişoara; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea; Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie – Zalău.

Proiectul expoziţional a fost completat de un program cultural conex, care va include o serie de conferinţe publice susţinute de specialişti români în domeniul arheologiei preistorice, ghidaje curatoriale, dar şi concerte. Detalii despre aceste evenimente culturale asociate acestei expoziţii vor fi anunţate pe website-ul Muzeului Naţional de Istorie a României (www.mnir.ro) şi cel al Muzeului Le Grand Curtius din Liège (www.grandcurtius.be/index.php/fr/le-musee).

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, ţara invitată de onoare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: