IICCMER: „Andrei Muraru induce cu bună ştiinţă în eroare opinia publică şi pe preşedintele ţării“

Conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a luat la cunoştinţă recentele declaraţii ale consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care a afirmat că, în ceea ce priveşte anchetarea torţionarilor, „IICCMER a încetinit învestigaţiile“, şi a trimis un drept la replică, în care precizează că Andrei Muraru „induce în eroare opinia publică“ şi face un apel la depolitizarea temei crimelor comunismului.

Consilierul prezidenţial Andrei Muraru, fost şef al IICCMER, a declarat, duminică, la Digi 24, că după anchetarea cazurilor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, activitatea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului a „încetinit“ şi nu pare să se mai lucreze asupra listei cu 31 de torţionari existentă în instituţie, potrivit news.ro.

„Această listă, care a demarat cu cazul Alexandru Vişinescu, era una foarte concretă, exactă, şi cercetările urmau să fie furnizate Parchetului pe măsură ce construiam aceste cazuri piesă cu piesă, pentru că indicii existau cu privire la cele 35 de persoane, dar spre deosebire de perioada 2005-2010, când IICCMER a transmis şi atunci nişte sesizări penale, noi am încercat să ne concentrăm pe fapte concrete, pornind de la vinovăţii concrete", a spus Muraru în emisiune.

Muraru: „S-a aşternut un soi de tăcere“

Întrebat ce s-a întâmplat cu „lista celor 35“ şi cu anchetele în cazul acestor torţionari, Andrei Muraru a spus că nu mai are date din 2014, de când a părăsit instituţia. „Nu am aceste date, dacă se ocupă Institutul. Pot doar să comentez ceea ce văd şi, imediat după ce am plecat de la IICCMER, s-a aşternut un soi de tăcere. (...) Erau identificaţi, chiar finalizasem aproape şi alte cazuri“, a precizat acesta.

Totodată, consilierul prezidenţial a precizat că, din 2014, nu au mai apărut nume noi, confirmând că, în mod normal, ar fi trebuit să fie deschise şi alte investigaţii. „M-am abţinut vreme de un an, un an şi jumătate, pentru că am considerat normal că trebuie să lăsăm noua conducere a instituţiei să vadă despre ce este vorba şi să decidă dacă continuă această serie de investigaţii. Nu pot doar să constat o atitudine foarte ciudată, în care atenţia este îndreptată spre cu totul alte lucruri decât spre tragerea la răspundere a celor suspectaţi de crime şi abuzuri, ceea ce mi se pare un lucru extrem de nefiresc“, a afirmat el.

IICCMER, condus, în prezent, de Radu Preda, a trimis un drept la replică privind afirmaţiile făcute de Andrei Muraru, făcând un „apel la depolitizarea temei crimelor comunismului“. Redăm, mai jos, poziţia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc:

„Conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a luat la cunoştinţă recentele declaraţii ale domnului Andrei Muraru, consilier prezidenţial, referitoare la activitatea IICCMER. Nu este pentru prima dată când domnul Muraru induce cu bună ştiinţă în eroare opinia publică şi, la fel de grav, pe însuşi preşedintele ţării. 

„«Lista celor 35», aruncată pe piaţă în formatul unei campanii de presă“

Domnul Muraru recunoaşte că nu mai are date despre activitatea IICCMER din 2014, anul în care şi-a dat demisia din fruntea Institutului, comentariile acestuia fiind rezultatul unei percepţii din exterior. Or, chiar şi din exterior, o simplă consultare a site-ului IICCMER ar fi fost suficientă pentru a vedea care este stadiul cercetărilor. 

Pe scurt, pentru a lămuri şi pe această cale chestiunea «listei celor 35»: dacă în mandatul Muraru au fost depuse 3 sesizări penale, în mandatul conducerii actuale au fost depuse 5 sesizări, la care se adaugă una din afara listei. Aşadar, din 35 de potenţiale cazuri, 8 au fost trimise Parchetului General. Cel mai recent caz înaintat instanţei este cel al lui Marian Petrescu, fost comandant al penitenciarului Galaţi, trimis în judecată la 9 martie 2017. Numărul celor decedaţi în timpul cercetărilor este 10. Alte 12 cazuri au fost suspendate pentru moment din lipsă de probe, iar la 5 se mai lucrează. Din aceste cifre se poate vedea lesne că nu a existat nicio cercetare prealabilă, temeinică şi exactă, lista celor 35» fiind aruncată pe piaţă în formatul unei campanii de presă.

Pe viitor: sesizări penale privind crime şi abuzuri din perioada anilor 1970-1989

Faptul că s-a ajuns la condamnări definitive în cazurile Vişinescu şi Ficior este salutar, însă nu poate servi nimănui să îşi facă imagine publică pe seama victimelor regimului totalitar comunist. Un exemplu de manipulare: sesizarea penală pe numele lui Florian Cormoş făcută de domnul Muraru era în mod previzibil fără şanse de a ajunge în instanţă, cel în cauză fiind deja condamnat de justiţia comunistă pentru infracţiunea de “acte de teroare” pe durata cât a fost comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă.

IICCMER mai precizează că are în lucru câteva sesizări penale privind crime şi abuzuri din perioada anilor 1970-1989.
 

În ceea ce priveşte ansamblul acţiunilor Institutului, anunţăm şi pe această cale faptul că în câteva săptămâni se vor demara lucrările la fostul penitenciar politic de la Râmnicu Sărat prin intervenţie de urgenţă şi demolarea construcţiilor parazitare, pregătind astfel şantierul de consolidare şi restaurare. Nu în ultimul rând, Institutul invită publicul să viziteze pe durata întregului an 2017 expoziţia foto-documentară «Comunismul în România” realizată în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer şi găzduită de Biblioteca Naţională. În cadrul expoziţiei au loc dezbateri lunare destinate înţelegerii şi cunoaşterii trecutului recent. Au luat parte la dezbaterile de până acum vechiul şi noul ambasador al Germaniei, Werner Hans Lauck şi Cord Meier-Klodt, Virgil Ţârău, Octavian Gordon, Martin Sieg (KAS), Andrei Pleşu, Maia Morgenstern, Jonila Godole (Tirana), fostul preşedinte Emil Constantinescu, Markus Meckel (Berlin).

Conducerea actuală a IICCMER este convinsă, o dată în plus, de necesitatea depolitizării temei privind crimele comunismului şi face un apel în acest sens la toţi actorii publici.“, se arată în comunicatul IICCMER

Andrei Muraru a condus Institutul în perioada 2012-2014. Între aceşti ani, IICCMER a realizat o listă de 35 de persoane suspectate de abuzuri şi crime în penitenciarele comuniste, în principal şefi ale acestor unităţi, care încă mai erau în viaţă.