Historia Digital: 75 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial

Historia Digital: 75 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial

Într-o ediţie de colecţie a Historia Digital sunt reconstituite ultimele zvâcniri ale unui conflict care a sfâşiat lumea. Citiţi-le pe îndelete – veţi înţelege mai bine poveştile de front ale bunicilor. Ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, culminând cu prăbuşirea Reich-ului, cu imaginea unui Berlin fumegând.

Se împlinesc 75 de ani de-atunci, iar Historia vă oferă prilejul să călătoriţi cu ochii minţii în istoriile, zgomotele şi dramele finalului de război. Sunt adunate toate aici, într-o ediţie Historia Digital cu vocaţie recuperatoare, pe care o găsiţi începând de astăzi pe platforma Paydemic. 
 
Începem cu Bătălia Budapestei: până în februarie 1945, când oraşul a fost ocupat în întregime de Armata Roşie, s-au dat aici lupte teribile, astăzi mai puţin cunoscute, dar care pot rivaliza cu tragediile derulate la asediul Stalingradului.  
 
La 27 ianuarie s-au împlinit şi 75 de ani de când soldaţii Armatei a 60-a a Primului Front Ucrainean au deschis porţile Lagărului de Concentrare de la Auschwitz, de când cel mai mare centru de exterminare în masă a fost eliberat. Timp de cinci ani, din mai 1940 până în ianuarie 1945, lagărul de la Auschwitz a fost un infern izolat de ochii lumii, unde naziştii comiteau crime oribile, metodic şi cu sânge rece. Ce mai înseamnă Auschwitz-ul astăzi? Şi care e istoria Listei lui Schindler şi a fabricii sale din Cracovia, de pe strada Lipova nr. 4? 
 
În aşteptarea „armelor minune”, care ar fi trebuit să schimbe soarta războiului, Hitler şi-a folosit ultimele trupe disponibile în două tentative disperate de a lansa cotraatacuri atât pe Frontul de Vest, cât şi pe Frontul de Est. Planul spectaculos al ofensivei din Ardeni i-a surprins la început pe soldaţii americani, dar, după câteva zile de derută, aceştia au preluat iniţiaţiva şi nu s-au mai oprit până la Berlin.  
 
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Est: rămas fără petrolul din România, Hitler a declanşat în martie 1945 ultimul său contraatac cu scopul de a recuceri zonele petrolifere aflate în zona lacului Balaton din Ungaria. Rezultatul ofensivei a fost asemănător celui din Ardeni.  
 
În tot acest timp, trupele române, după ce au purtat lupte dificile în Ungaria, aveau să pătrundă pe teritoriul Cehoslovaciei, întâmpinând o dârză rezistenţă germană. La începutul lunii martie a anului 1945, soldaţii români erau implicaţi în ofensiva Zvolen-Banská Bystrica şi trebuiau să facă faţă atât inamicului, cât şi aliatului sovietic, care acuza tot mai frecvent forţele române de non-combat, arestându-i ofiţerii din motive ştiute doar de cei de la NKVD. 
 
Moş Gheorghe Ene v-ar putea fi bunic – şi e un bunic cu atâtea şi-atâtea istorii de front: a făcut războiul în Vest şi a ajuns până la Dachau, ca prizonier. A văzut moartea în faţă de nenumărate ori, şi-a făcut cruce şi a mers mai departe. S-a întors acasă în martie 1945 şi-şi aminteşte bine momentul: „Când am venit, mama trăia, tata-mare trăia, mama-mare trăia. Mama dădea în bobi, să vadă când am să viu. Şi-i iese că o să vin. Mai târziu, intru pe uşă. Au rămas încremeniţi. N-au zis nimic. S-au alarmat toţi vecinii. A venit şi Lenuţa, cu mă-sa. Pe 9 martie 1945 am venit. Seara”.  
 
Reconstituim în această ediţie a Historia Digital şi ultimele zece zile din viaţa lui Adolf Hitler – liderul nazist s-a sinucis la 30 aprilie 1945, iar sfârşitul său a dat naştere la sumedenie de legende, teorii ale conspiraţiei, adevăruri spuse pe jumătate – dar ne plimbăm, la decenii distanţă, şi prin pasajele şi tunelurile subterane ale Berlinului, alături de cercetători care încearcă să răspundă la întrebarea: Dacă ar fi vrut, ar fi putut Hitler să scape din oraşul arzând? 
 
Şi-apoi sfârşitul, bătălia pe viaţă şi pe moarte pentru Berlin, imaginile apocaliptice pe care le vedem în numeroase instantanee şi filme de epocă. În inima oraşului, în zona în care se găseau principalele instituţii, printre care Cancelaria cu buncărul, luptele s-au purtat casă cu casă, etaj cu etaj. Dar bătălia a fost scurtă – doar nouă zile. În dimineaţa de 20 aprilie, ziua de naştere a lui Hitler, în Berlin a căzut primul obuz sovietic. La 23 aprilie au loc primele ciocniri, pe 25 încep luptele acerbe de infanterie sprijinite de tancuri; la 2 mai, bătălia se terminase. Pentru soldaţi urma prizonieratul; civilii, scăpaţi de bombardamente şi lupte, aveau de dus o altă bătălie, pentru supravieţuire. 
 
Mai 1945. Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa a fost urmat, în deceniile de după, de numeroase întrebări, căci puţine au fost momentele din istorie care au cutremurat din temelii fundaţia lumii, aşa cum a făcut-o ultima conflagraţie mondială. Între ele – şi cea mai importantă – aceasta: Cum a fost posibil?  
 
Să citim – ca să înţelegem.  
 
Pe platforma paydemic aveţi la dispoziţie aproape întreaga arhivă Historia, de unde puteţi achiziţiona revistele noastre în format digital sau puteţi avea acces la toată arhiva, achiziţionând un abonament pe 3, 6 sau 12 luni. De asemenea, abonamentele pe 12 luni vă pot aduce şi un cadou oferit de editura Humanitas – mai multe detalii despre beneficiile abonamentelor şi despre concurs puteţi citi aici.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: