Gabriel Liiceanu: „Am dat tot ce este mai bun“

Directorul Editurii Humanitas a publicat de-a lungul a două decenii pe unii dintre cei mai buni autori, de la Cioran, Eliade, Noica la Djuvara. Seria de manifestări prilejuite de aniversarea a 20 de ani a grupului Humanitas se deschide astăzi printr-o conferinţă de presă la Grupul de Dialog Social.

Filosoful Gabriel Liiceanu şi criticul literar Dan C. Mihăilescu vor rememora astăzi, de la ora 12.30, ce a însemnat Editura Humanitas pentru cultura românească, la ceasul aniversării a 20 de ani de la înfiinţare, într-o conferinţa de presă, care va avea loc la Grupul de Dialog Social din Bucureşti.

Editura s-a născut la 1 februarie 1990, când ministrul culturii de atunci, Andrei Pleşu, transforma Editura Politică în Humanitas, „sub bagheta de Prospero în furtună a lui Gabriel Liiceanu", după cum îl numeşte criticul Dan C. Mihăilescu pe directorul Humanitas. 

Citeşte şi:

Herta Müller revine în România, la aniversarea Humanitas
VIDEO Emil Cioran îşi caută memoria prin Europa

Menirea editurii a fost, de la bun început, să refacă legăturile cu trecutul şi „să ne resincronizeze cu bibliografia occidentală în filosofie, politologie, sociologie, istoria religiilor", spune Dan C. Mihăilescu.

Primul mare câştig a fost, potrivit criticului, recuperarea completă a vârfurilor generaţiei'27, paralel cu revenirea pe sol românesc a tradiţiilor europene ale liberalismului şi conservatorismului: „An de an am privit în extaz cum ni se umplu rafturile cu zeci de volume Cioran, Eliade şi Ionesco. Lor li s-au adăugat Constantin Noica, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, numai tirajele cărţilor acestor şase nume depăşind astăzi la Humanitas cifra de trei milioane de exemplare".

„Nu ştiam ce înseamnă cash-flow"

La scurt timp după înfiinţarea ei, în 1990, o echipă de training în industria cărţii, alcătuită din trei englezi, care îşi propusese să-i ajute pe editorii recent apăruţi din fostele ţări socialiste ale Europei, a poposit pentru câteva zile în România.

În ultima zi a şederii s-au întâlnit cu Gabriel Liiceanu, spunându-i că cel mai important lucru de management este să urmărească zilnic „cash-flow-ul". „Auzeam prima oară această expresie şi am încercat s-o înţeleg intuitiv, bănuind că o dare pe faţă a ignoranţei mele i-ar fi lăsat perplecşi. Seara, împreună cu editorii seniori, i-am invitat acasă şi le-am făcut iahnie de fasole. Am pretenţia că pot câştiga orice concurs naţional de iahnie. Până astăzi consider că schimbul nostru, care rezulta din întâlnirea a două civilizaţii şi a două vârste ale istoriei (capitalismul şi socialismul), a fost unul echitabil şi onest: ei mi-au trecut mie noţiunea centrală a finanţelor de întreprindere, eu i-am făcut să descopere savoarea unei mâncări strămoşeşti. Fiecare i-a dat celuilalt ce avea mai bun", povesteşte Gabriel Liiceanu.

"Întâlnirea a două civilizaţii şi a două vârste ale istoriei, capitalismul şi socialismul, a fost una echitabilă şi onestă."
Gabriel Liiceanu
filosof

20 de ani în 20 de cărţi

Herta Müller va reveni în România în luna septembrie

Cu ocazia aniversării, Humanitas Fiction pregăteşte o serie de autor dedicată Hertei Müller, care va fi invitată să o lanseze în Bucureşti în luna septembrie. Seria laureatei cu Nobel va debuta în mai cu  romanul „Leagănul respiraţiei", care va fi lansat la Târgul de Carte Bookfest în luna iunie. Alte două romane ale laureatei Nobel, „Călătorie într-un picior" şi „Omul este un mare fazan pe lume", în traducerea Corinei Bernic, vor fi lansate la sfârşitul lunii septembrie, când Herta Müller va veni la Bucureşti. „Îmi place să cred că seria de autor de la Humanitas Fiction va fi pentru ea locul ideal în care să se regăsească în limba română", declară Denisa Comănescu, de la Humanitas Fiction.

Romanul „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", publicat în „Raftul Denisei", va fi integrat pe parcurs seriei. Cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus de anul trecut, „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul"  înregistrează, la patru luni de la publicare, un tiraj de 26.000 de exemplare, potrivit Humanitas Fiction.

Cei mai buni autori, reeditaţi

În aprilie, Humanitas oferă în seria „20 de ani în 20 de cărţi", o selecţie de 20 de autori şi de titluri reprezentative care au marcat cultura românească de după 1990, într-o serie limitată, de lux, alături de numeroase titluri noi. Astfel, la sfârşitul lui aprilie vor apărea titluri noi semnate de Andrei Pleşu şi Mircea Cărtărescu. Volumul „Ultimul Culianu", de H.-R. Patapievici, va fi editat în prima parte a lunii mai, iar  „Întâlnire cu un necunoscut", de Gabriel Liiceanu, apare în iunie , cu lansare la Târgul de Carte Bookfest.

În perioada 10-20 mai, la Biblioteca Centrală Universitară, în Sala Galateea, va fi organizată o expoziţie ce prezintă istoria Grupului Humanitas în imagini, cărţi şi evenimente.

Lansări estivale, în ţară

Tot în luna mai, Librăria Cărtureşti Verona va fi gazda unei expoziţii, cu tema „Cele mai căutate cărţi Humanitas" ale ultimilor ani.
În perioada 24 - 30 mai, Humanitas sărbătoreşte 20 de ani şi la Iaşi, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza", unde va fi organizată o expoziţie ce va cuprinde o selecţie din oferta Librăriilor Humanitas. Evenimentele estivale ale campaniei se prelungesc cu  „Târgul Carte la Nisip" de la Mangalia - o săptămână de lansări, întâlniri cu autorii Humanitas şi conferinţe.

În toamnă, vor fi lansate mai frumoase 20 de e-book-uri de la Humanitas, iar evenimentele  dedicate aniversării se vor încheia la Gaudeamus, în noiembrie, cu lansarea unor titluri noi.

"Îmi place să cred că seria de autor va fi, pentru Herta Müller, locul ideal în care să se regăsească în limba română. Este o bucurie să o avem pe laureata cu Nobel în România, la aniversarea noastră."
Denisa Comănescu
director Humanitas Fiction

Cele mai vândute cărţi

Top „Humanitas"

„Pe culmile disperării", de Emil Cioran: 180.500  exemplare
„De ce iubim femeile", Mircea Cărtărescu: 165.040 exemplare
„Jurnal filosofic", Constantin Noica: 109.000 exemplare
„Jurnalul de la Păltiniş", de Gabriel Liiceanu: 60.000 exemplare
„Despre îngeri", de Andrei Pleşu: 51.000 exemplare

Cele mai de succes titluri vor fi reeditate în ediţii de lux

Cei mai vânduţi autori

Top „Humanitas"

Emil Cioran: 981.050 exemplare
Mircea Eliade: 747.900 exemplare
Constantin Noica: 532.600 exemplare
Mircea Cărtărescu: 414.000 exemplare
Gabriel Liiceanu: 320.924 exemplare
Andrei Pleşu: 204.900 exemplare
Neagu Djuvara: 165.110 exemplare
Eugene Ionesco: 158.000 exemplare
H.-R. Patapievici: 146.000 exemplare
Monica Lovinescu: 85.300 exemplare

Humanitas, prin ochii  personalităţilor

Andrei Pleşu: „A adus utopia pre-decembristă a lecturii în spaţiul firescului"

„În rarele ocazii când, înainte de 1989, am putut călători în străinătate, mă străduiam să mă întorc acasă aducând pachete cu cărţi. Încet-încet, am devenit mândru de achiziţiile mele, inaccesibile în ţară şi indispensabile pentru un practician al umanioarelor. N-aveam de unde şti că, prin fondarea Editurii Humanitas, luam iniţiativa de a-mi sabota propria bibliotecă.

Toate eforturile mele anterioare de a cumpăra şi transporta cărţi s-au văzut, an de an, subminate. Humanitas publica abundent texte esenţiale, aşa încât, astăzi, abia dacă mă mai pot lăuda, contemplând rafturile de-acasă, cu câteva volume încă netraduse în româneşte. Sunt deposedat, dar bucuros. Şi mulţumesc Editurii Humanitas, la aniversarea celor douăzeci de ani de existenţă, pentru acest fericit dezastru! Îi mulţumesc pentru că, prin tenacitatea şi ingeniozitatea ei, a adus utopia pre-decembristă a lecturii în spaţiul firescului."

Mircea Cărtărescu: „Public la Humanitas de 20 de ani"

„Public la Editura Humanitas de la înfiinţarea ei, adică, iată, de 20 de ani. E pentru mine un noroc şi un privilegiu. Nu pot estima în ce măsură şi în ce fel acest fapt a contribuit la maturizarea mea ca scriitor, şi tocmai de aceea răspund: într-o măsură inestimabilă. În feluri multiple, întortocheate şi de neurmărit. Ce aş fi fost dacă n-aş fi avut un editor care să-mi fie alături, cu care să am nu o relaţie rece de afaceri şi de profit reciproc, ci una de reală, strânsă şi adâncă prietenie?

Câţi scriitori din această lume pot spune că editorul lor crede atât de mult în ei, încât le-ar publica şi o carte cu pagini goale, cum cred că mi-ar publica mie Humanitas? Câţi scriitori sunt cei mai buni prieteni cu oamenii editurii unde publică, de la patronul ei şi până la majoritatea celor ce lucrează acolo? Humanitas este editura cu care n-am avut niciodată vreun diferend, fie el financiar, uman sau estetic, editura care mi-a publicat o carte la zece zile de la predarea manuscrisului, editura care-mi raportează sistematic vânzările cărţilor mele, în cel mai avansat şi mai firesc spirit european. Editura pe culoarele şi în birourile căreia m-am simţit întotdeauna bine-venit şi iubit".

Radu Paraschivescu: „Nu pot alege cinci cărţi fără să nedreptăţesc 500"

„Mi-e imposibil să spun ce înseamnă Humanitas pentru cultura românească. Nu vreau să văd în ea un juriu al festivalurilor de axiologie. Pentru cititori, cred că Humanitas e pur şi simplu o formă de-a preţui ideile, cărţile şi oamenii care le dau naştere. În ce mă priveşte, n-am privit niciodată editura aceasta ca pe un loc unde semnez condica. E doar un loc unde mă duc să fac cărţi şi să constat că graţia binelui încă n-a dispărut.

Am ajuns la Humanitas la invitaţia şireată a lui Vlad Zografi, care chipurile m-a convocat să-mi propună o traducere. M-a întrebat dacă vreau să lucrez acolo şi am spus „da" mai repede ca la starea civilă. Colecţia Râsul lumii, de care mă ocup în continuare, e felul meu de-a demonta prejudecăţile care plasează cartea comică în zona preocupărilor uşurele. Şi totodată reflectarea felului meu de-a fi. Sunt un om căruia îi place să râdă.

Nu pot alege cinci cărţi de la Humanitas fără să nedreptăţesc 500. Trec totuşi, de dragul jocului, Regele şi cadavrul de Heinrich Zimmer, Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica şi Universul într-o coajă de nucă de Stephen Hawking.

În prezent lucrez la un roman cu titlul provizoriu Fluturele negru, despre o felie din viaţa lui Caravaggio. Şi am deschis frontul pentru o culegere de proze comice despre România post-integrare. Aş vrea să termin romanul până în toamnă, la Gaudeamus".

Lidia Bodea: „20 de ani de dubla continuitate"

„Humanitas 20 de ani înseamnă 20 de ani de dublă continuitate. Este o continuitate obligatorie, benefică şi structurantă. O continuitate care, în spaţiul culturii, al ideilor, al valorilor care trebuie trecute dinspre o generaţie înspre alta, e la fel de importantă ca fundaţia unei case. Avem, mai întâi, ferm asumată încă de la primele titluri Humanitas, refacerea legăturii cu interbelicul, iar cele câteva milioane de cărţi vândute din seriile de autor Eliade, Cioran, Noica, Ionesco, Blaga dau perfect seama despre cât de mare a fost nevoia de a reface această legătură, despre nevoia de a continua cumva de acolo, din punctul care, o dată cu comunismul,  a adus  ruptura în creşterea noastră istorică firească.

Avem apoi o continuitate internă a portofoliului Humanitas, acel gând unitar care ţine laolată cărţile publicate an de an. Sunt peste 2000 de cărţi, adică tot atâtea vieţi posibile în plus. Sloganul campaniei, care va rămâne sloganul Humanitas: Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit, e un adevăr în care credem deplin şi pe care simţim că trebuie să-l trecem tuturor.

În seria de autor Dinu Pillat, primul titlu,  care va apărea acum, în mai-iunie, este  Asteptând ceasul de apoi. Publicarea romanului va fi fără îndoială unul dintre evenimentele editoriale majore ale lui 2010, împlinind, în sfarşit, după 50 de ani, cuvintele rostite de Dinu Pillat la interogatoriu: sperăm să se schimbe regimul şi să-l pot publica".

Ioana Pârvulescu: „E ca sarea-n bucate"

„Se spune că, în România, orice minune ţine trei zile. Editura Humanitas contrazice proverbul şi ţine de 20 de ani. S-a bizuit frecvent pe ochii unor redactori care sunt ei înşişi scriitori de valoare. Are ţinută. Are stil. Are un nume care arată direcţia. Are minte, inimă şi literatură, ştiinţă şi artă. Ştie să râdă. E liberă. Are memorie. Sunt extrem de bucuroasă şi nu-mi vine nici acum să cred că mă număr printre autorii ei. Pentru mine, Editura Humanitas e ca sarea-n bucate. Dă gust vieţii literare.

Oana Pellea: „La mulţi ani frumos răsfoiţi!"

„Este editura mea de suflet .În biblioteca mea majoritatea cărţilor au acel H renumit.Faptul că umila mea cărţulie a fost publicată la Humanitas m-a onorat.Că a devenit bestseller (n.r. Jurnal s-a vândut în mai puţin de un an în 30.000 de exemplare) se datorează în primul rând eforturilor şi abnegaţiei editurii.

M-a încântat şi lucrul la cele două audiobookuri. Am cunoscut adevărate personalităţi aici. Personalităţi de o calitate artistică şi umană de excepţie. Le mulţumesc că m-au primit în rândul lor. Mulţumesc doamnelor Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea, Oana Bârnea şi, bineînţeles, domnului Gabriel Liiceanu, dar şi atâta altora pe care i-am cunoscut şi care m-au emoţionat primindu-mă ca într-o familie. De multe ori m-am simţit mai acasă între oamenii Editurii Humanitas decât în familia mea...teatrală. La mulţi ani frumos răsfoiţi, Humanitas!"

Neagu Djuvara: „Humanitas e o stea luminoasă"

De îndată ce m-am întors în ţară, după 45 de ani de hoinăreală prin străinătăţi, am căutat să iau legătura cu Gabriel Liiceanu. Citisem la Paris Jurnalul de la Păltiniş, apoi Monica Lovinescu mi-l zugrăvise în culori atât de strălucitoare, că mă simţeam tare mititel când l-am abordat la telefon ca să-l întreb dacă mi-ar putea publica în traducere românească una din cele două lucrări ale mele mai însemnate, apărute în Franţa.

Îmi dă întâlnire la editură. Eu sufăr, de vreo 75 de ani, de o surditate a artileriştilor, aşa că aud... Cumanitas. Îmi zic: cum se face că editura are aceeaşi preocupare ca mine, de a reabilita pe aceşti barbari ai noştri...? Până văd în clipa următoare numele editurii, cu H! Am simţit deodată că sunt atât de prost, de minus habens, că de-abia mai aveam curajul să merg la întâlnire.

De atunci însă, cu încetul, m-a luat în braţe Editura Humanitas, cea mai distinsă, cea mai cu adevărat literară dintre editurile din România, care n-a căutat numai comerţ, ci a făcut şi mecenat, străduindu-se să aducă publicului însetat de cultură tot ceea ce din trecutul românesc şi din cultura universală trebuie să rămână nemuritor. În România din ultimii 20 de ani, în mijlocul democraţiei originale şi al mediocrităţii agresive din mass-media, Humanitas e o stea luminoasă".

Sorin Lavric: „Cămin de supravieţuire şi şcoală de disciplinare"

„Humanitasul mi-a fost cămin de supravieţuire şi şcoală de disciplinare, adică locul unde am ajuns atunci când, culegându-mă de pe băncile Facultăţii de Filozofie, Gabriel Liiceanu m-a tras de partea cărţilor şi m-a ţinut lângă el, în virtutea acelei intuiţii inexplicabile care îi face pe intelectualii cu fler să presimtă, în fiinţa necoaptă a tinerilor, promisiunea de mai târziu. Şi n-am fost singurul: ar trebui cândva să se facă socoteala celor care, încrucişându-şi paşii cu drumul Humanitasului, au fost purtaţi de raza de prestigiu a editurii..."
 
Irina Petrescu: „O oază de linişte albastră"

„Într-un loc unde e bine şi e cald, unde miroase a scorţişoară, a vanilie, a nuci verzi şi a omenie, e mângâietor şi consult a te adăposti şi ascunde pe timp de furtună, când te usucă vântul şi tristeţea, şi urâtul, şi spaima că nu va mai veni niciodată primăvara, iar duhorile răului te vor sufoca definitiv. Am găsit întotdeauna la Humanitas acea oază de linişte albastră, de bunăstare aerisită, de subtilă invitaţie la confort intelectual, pe care ne-o puteau oferi în tinereţe doar un părinte atent, un dascăl cu vocaţie, un prieten generos şi cultivat sau o întâmplare fericită. Sper că le voi găsi aici, la Humanitas, încă multă, multă vreme. La mulţi ani!"