La încheierea turneului transilvan din luna mai a anului 1919 regina Maria îşi nota în jurnal: „După prânz i-am primit pe cei doi americani care au călătorit cu noi, mr. Mills şi un excelent cameraman-fotograf, La Voy, un tip cu o faţă lată şi cinstită, cumva seamănă cu Boyle, acelaşi corp cu umeri laţi şi alură de boxer. Am discutat, erau extaziaţi de experienţele trăite, încântaţi de onoarea de a fi călătorit zece zile într-un tren regal. Mi-a plăcut atitudinea lor simplă şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru propaganda românească“. Fotografiile lui Merl La Voy din Transilvania anului 1919 se vând şi în ziua de azi pe pagini de specialitate, deşi nimeni nu pare să ştie povestea din spatele acestor imagini.

Turneul regal

Pe 22 mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au pornit de la Bucureşti într-un turneu regal prin toată Transilvania. A fost primul pas spre unificarea practică a Transilvaniei cu Românie: suveranii aveau să-i cunoască pe românii transilvăneni, iar politicienii din Transilvania au luat contact direct cu regele şi regina. Turneul a început la Oradea pe 23 mai 1919 şi s-a încheiat la Sibiu pe 31 mai, au trecut prin Carei, Bekes-Csaba, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistriţa, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa-Mică, Sibiu, Braşov.

Ideea acestui turneu care apare de nenumărate ori în jurnalul reginei este de entuziasm, de multe ori vorbeşte de un delir în masă, de strigăte care o asurzeau. Românii din Transilvania chiar s-au bucurat de unirea din 1918, iar asta se vede în imaginile păstrate. Ziarele vremii dau cifre de genul 200.000 de participanţi la Cluj, 140.000 la Alba Iulia, 100.000 la Sibiu – români veniţi din toate satele înconjurătoare îmbrăcaţi în costume populare. Regina Maria a vrut să se identifice cu românii şi de aceea a apărut îmbrăcată în costum popular pe tot parcursul acestui turneu.

Povestea lui Merl La Voy

Merl La Voy a fost unul dintre primii cameramani şi fotografi care a avut parte de faimă mondială încă din timpul vieţii sale. Devenit celebru înainte de Primul Război Mondial, s-a făcut remarcat în timpul conflictului prin perseverenţa şi tenacitatea sa, reuşind să fie singurul cameraman civil care a filmat pe frontul francez – filmul său „Heroic France“ (1917) fiind folosit intens în SUA în timpul propagandei pentru intrarea în război de partea Franţei şi Marii Britanii. În afară de Franţa, Meerl La Voy a filmat luptele din Serbia şi Macedonia din 1918 şi pe cele din Transilvania din 1919, alături de ceremoniile turneului făcut de regele Ferdinand şi regina Maria în oraşele transilvane în luna mai 1919.

Născut pe 14 decembrie 1885 Merl La Voy a crescut în orăşelul Royalton, Wisconsin. Conform povestirilor sale, La Voy a plecat de acasă în 1900 şi a muncit în taberele de tăietori de lemne din Oregon. Munca grea de aici i-a dat capacităţile fizice de care avea nevoie un cameraman/ fotograf la începutul secolului trecut, când echipamentele cântăreau în jur de 20 kg. Nu a urmat cursurile vreunui liceu sau ale unei universităţi – însă era un cititor avid şi îi plăcea să fie la curent cu evenimentele din întreaga lume, asta în timp ce căuta să fie prezent cu camera de filmare sau aparatul de fotografiat în cele mai „fierbinţi“ locuri. În 1910 lucra deja ca fotograf profesionist, vânzându-şi fotografiile pentru ziarele americane, în special imagini din zone sălbatice precum Oregon sau Alaska. În 1912 a reuşit să-şi cumpere un aparat de fotografiat Graflex, un model inovativ al vremii, foarte apreciat şi folosit de fotoreporteri.

Filmul „Heroic France“ - 1917

În 1912 La Voy a devenit o celebritate americană când a încercat alături de alpinistul Herschel Parker să cucerească vârful McKinley (6144 m) din Alaska, fără însă să reuşească. În 1913, alături de Ben Boyce, editorul Chicago Journal, a făcut înconjurul lumii, fotoreportajele sale devenind vestite. În 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, La Voy s-a folosit de celebritatea sa pentru a obţine scrisori de recomandare din partea miniştrilor Josephus Daniels (Marina) şi Lindley Garrison (Apărare), dar şi sprijinul financiar al unor oameni de afaceri pro-europeni din Chicago – pregătindu-se pentru proiectul său de a filma bătăliile din Europa. A traversat Atlanticul în martie 1915 şi primele dificultăţi le-a întâmpinat la Londra, unde măsurile de contra-spionaj extreme l-au împiedicat multă vreme să poată fotografia sau filma.

Abia după ce a reuşit să facă un film cu premierul Herbert Asquith (nu înainte de a fi arestat pentru că încercase de mai multe ori să filmeze sau fotografieze în Londra). Abia după un an, în aprilie 1916 a reuşit să ajungă pe continent, unde a trebuit să ducă o bătălie birocratică intensă cu birocraţia franceză. Abia când oficialii de la Paris şi-au dat seama că publicaţiile şi cinematografele americane sunt pline cu imagini şi filme de propagandă germane a primit şi La Voy permisiunea să meargă pe front. Secvenţele filmate le-a montat într-un documentar intitulat „Heroic France“, film care a devenit un succes imediat în cinematografele americane la începutul anului 1917.

Prin Serbia şi România

La Voy a revenit din SUA în Europa în august 1917, de data asta în cadrul American Red Cross, cu destinaţia Serbia. American Red Cross avea un program cinematografic propriu, prin care dorea să ilustreze campaniile proprii de ajutorare desfăşurate în Europa devastată de război. Cel de-al doilea film de război al lui La Voy s-a numit „Victorious Serbia“ şi a fost distribuit în cinematografele din SUA în vara anului 1918.

La Voy a ajuns în România în toamna anului 1918, alături de colonelul Atkinson şi maiorul Mills din partea American Red Cross. A făcut parte din turneul suveranilor României în mai 1919, lucru atestat de jurnalul reginei Maria care are cuvinte de laudă pentru „the American cinematographer“, dar şi de mai multe fotografii păstrate în jurnalul reginei şi în Arhivele Naţionale care poartă marca „Merl La Voy, Seattle“. Merl La Voy apare împreună cu camera sa în mai multe fotografii realizate în timpul acestui turneu transilvan. De asemenea a realizat un film despre operaţiunile militare ale armatei române împotriva trupelor bolşevice maghiare, film atestat în memoriile militarilor români şi în câteva relatări de presă. Din păcate nu au fost păstrate filmările făcute de La Voy în timpul turneului regal din Transilvania şi nici filmul despre luptele armatei române cu bolşevicii maghiari din 1919. Nici filmul „Victorious Serbia“ nu a fost păstrat, din excursul lui La Voy în Serbia nu a rămas decât o fotografie a lui în timp ce se pregătea să decoleze pentru o filmare aeriană. Filmul „Heroic France“ a fost considerat pierdut până în anul 2016, când după o cercetare asiduă în arhivele americane a fost recuperat (poate fi văzut aici).

Din România La Voy şi-a continuat periplul în 1919 prin Macedonia şi Turcia, în 1920 a ajuns în China, unde a filmat scene din timpul războiului civil. Faima acumulată în Primul Război Mondial i-a permis să participe la proiecte fotografice şi cinematografice de anvergură pentru tot restul vieţii sale, a căutat să păstreze pe peliculă imagini cât mai rare (Hawaii, Insulele Solomon, Deşertul Kalahari etc.) A murit la Johannesburg pe 6 decembrie 1953 după ce şi-a câştigat porecla de „Marco Polo modern“.

Rememorarea unui entuziasm pierdut

În cadrul proiectului Saecularia.ro am identificat în colecţiile şi fondurile Arhivelor Naţionale 400 de fotografii realizate în timpul turneului regal din Transilvania, fotografii care ne transmit entuziasmul românilor transilvăneni de acum 100 de ani. Deşi nu am putut recupera din arhive filmul făcut de Merl La Voy am organizat în principalele oraşe transilvane prin care au trecut suveranii româniei o serie de expoziţii fotografice în aer liber care vor fi inaugurate începând cu această săptămână: 6 iunie Bistriţa, 7 iunie Cluj-Napoca, 10 iunie Alba Iulia, 11 iunie Sibiu – mai multe detalii despre aceste expoziţii pot fi găsite pe pagina Saecularia.ro. Proiectul „Ferdinand şi Maria salută din nou România!“ a beneficiat de sprijinul Arhivelor Naţionale, Transgaz şi Ţuca, Zbârcea&Asociaţii.