FOTO Regina discretă a României

FOTO Regina discretă a României

Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a murit luni, 1 august, la 92 de ani. A fost vreme de 66 de ani regină a României, a cărei limbă n-a cunoscut-o şi pe al cărei tărâm a păşit, pentru prima dată, când avea 67 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris, fiind singura fiică din cei patru copii ai Principelui René de Bourbon Parma şi Principesei Margareta a Danemarcei. Este descendenta a cinci case regale din Franţa, Danemarca, Portugalia, Austria şi Spania, iar aceste legături de rudenie nu se văd doar în încrengăturile arborelui său genealogic. Tocmai pentru a nu necăji pe vreuna dintre mătuşile ei „cu sânge albastru“, principesa Ana a primit şase prenume la botez. Vorbim, aşadar, de Anne Antoinette François Charlotte Zita Marguerite Bourbon-Parma. Dezbrăcată de formalităţile protocolare, a fost mereu Nane în sânul familiei, alintul primit de la fratele ei mai mare, Jacques, pentru că, în copilărie, nu reuşea să pronunţe Anne. Ea a preferat întotdeauna porecla fratelui.

Vânzătoare de flori artificiale şi panglici

Şi-a petrecut vacanţele din copilărie la Villa Pianore în oraşul italian Lucca, unde a locuit cu părinţii în perioada marei crize economice, şi în Copenhaga, zburdând prin grădinile întinse din faţa palatului Bernstorff deţinut de bunicul ei, principele Valdemar al Danemarcei. Îi plăcea să se plimbe cu bicicleta şi să pescuiască. La 12 ani, ca un antrenament înaintea anilor grei ai războiului care aveau să vină, principesa Ana era în Paris şi îşi începea dimineţile rostind: „En garde!“. Începuse lecţiile de scrimă.

Ana de Bourbon Parma a lucrat, în adolescenţă la magazinul Macy's Foto Casa Regală

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma invaziei germane a Franţei, familia ei a fost nevoită să se refugieze la New York. Principesa Ana a urmat acolo o şcoală de arte frumoase şi, în paralel, s-a angajat într-o florărie din magazinul universal Macy’s. Vindea panglici şi flori artificiale, dar cel mai mult îi plăcea să aranjeze vitrinele, aşa cum mărturisea, după ’90, în primul interviu acordat presei româneşti, la emisiunea „Profesioniştii“. „O astfel de muncă te învaţă ceva şi anume că există persoane care pot fi foarte politicoase cu tine şi altele care te tratează ca şi cum nu ai exista. Eu sunt întotdeauna foarte atentă să spun «Mulţumesc!» şi «Bună ziua!» vânzătorilor“, spunea regina Ana.

Una dintre pasiunile reginei Ana a fost pictura. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările Reginei. Foto: TVR, documentarul Ana a României,  Portretul Reginei la 90 de ani

Locotenent în Al Doilea Război Mondial

A urmat, între anii 1941 şi1942, cursurile Parson School of Art, unde a studiat publicitate, dar nu i-a surâs nicicând ideea de a-şi petrece timpul aşezată confortabil la biroul unei firme. La 19 ani, i-a cerut permisiunea mamei sale să se înroleze în războiul antinazist. Toţi ceilalţi membri ai familiei erau deja pe câmpul de luptă. Mama ei n-a oprit-o. În’43, principesa s-a înrolat voluntar în Armata Franceză. A fost şofer de ambulanţă pentru spitalele militare şi a bătut drumurile din Maroc, Algeria, Italia şi Germania, înţelegând că, în război, e ceva normal să-ţi rişti viaţa.

 „Era o muncă foarte grea pentru că vedeai multă suferinţă. Tineri despre care ştiai că o să moară şi nu puteai face nimic pentru ei, decât, uneori, să-i ţii de mână. Întotdeauna trebuie să oferi dragoste dacă poţi. Nu aveau părinţi, nu aveau pe nimeni. Erau foarte tineri şi am văzut multe asemenea situaţii“, povestea regina în acelaşi interviu. Doi ani şi jumătate a stat pe front. A fost, mai întâi, caporal, apoi a avansat la gradul de locotenent, iar la finalul războiului a fost distinsă cu decoraţia „Crucea de Război a Franţei“.

S-a înrolat voluntar în Armata Franceză. A fost şofer de ambulanţă Foto: Casa Regală

Întâlnirea cu regele Mihai: „Am luat poziţie de drepţi“

Regele Mihai s-a îndrăgostit de viitoarea sa soţie chiar din timpul războiului, cu mult înainte să o cunoască faţă-n faţă. Regina Ana spunea, într-un reportaj al Televiziunii Române, „Regele Mihai şi Regina Ana. Nunta de Diamant“, că regele Mihai obişnuia să se uite, în sala de cinema a Palatului Regal, la reportaje din război. „Unul dintre reportaje era despre descoperirea în Maroc a mormântului fratelui cel mare al mamei. Eu sunt cea care l-a descoperit într-un mausoleu din Rabat şi apăream în câteva imagini. Regele l-a rugat pe operator să decupeze fotogramele cu chipul meu şi să le transforme în mici fotografii, dar fără să ştie cine sunt“. Regele le-ar fi păstrat.

Alintări înainte de nuntă Foto: Cartea Principele Radu, Principesa Margareta „Nunta de diamant“

S-au cunoscut prima dată cu ocazia nunţii reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Filip, duce de Edinburgh, în noiembrie ’47. La Londra, imediat după nunta verişoarei sale, regele Mihai a fost invitat la un dineu de către Jean de Luxemburg, vărul principesei Ana, la celebrul Hotel Claridge’s. În interviul de la „Profesioniştii“, regina povestea că l-a întâmpinat ca un soldat. Regele a spus, ulterior, că a fost un coup de foudre. „Când am ajuns, am urcat la apartamentul unde ştiam că stă mama. Am intrat şi am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei şi pe mama. De vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă... Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat!“.

Nunta „interzisă“ între un rege ortodox şi o principesă catolică

Au urmat plimbări la cinema, cu taxiul, în magazine, au făcut împreună lucruri pe cât de banale, pe atât de străine pentru rege. „Nu ştia cum se stă la coadă la un cinematograf, nu ştia nici cum se plăteşte taxiul“, mai spunea, pe atunci, principesa de Bourbon-Parma. Peste o săptămână, regele Mihai a cerut-o în căsătorie. „Eram în maşină şi el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod original. Eram la volan, aşa că ne-am adresat cuvintele care ne promiteau unul altuia fără să ne privim în faţă, doar drumul şerpuitor din faţa noastră… Toată viaţa noastră asta am făcut: umăr la umăr, ne-am ajutat unul pe altul şi am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, ca o singură fiinţă, drumul şerpuitor din faţa noastră“, mărturiseşte regina Ana în volumul „Nunta de Diamant“.

Vremurile se schimbau. Pe 30 decembrie 1947, întors în ţară, „la sfatul expres al lui Winston Churchill“, care i-ar fi spus că „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos“, regele e nevoit să abdice şi să părăsească ţara, de data asta definitiv. Nici măcar organizarea nunţii, care ar mai fi îndulcit atmosfera tulbure din lunile acelea, nu era un lucru uşor. Era aproape imposibil! O problemă de religie. Regele fiind botezat ortodox, viitoarea regină – catolică, papa nu voia să accepte mariajul dintre ei. „Mama şi soacra mea, regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul papei Pius XII. Şi mama a mers atât de departe, încât a dat cu pumnul în masă!“, povestea amuzată regina de curajul mamei sale. Dar tot n-au primit binecuvântare.

Revista „Le Soir Illustre“, Nr. 834, Regina Frederika a Greciei împreună cu mirii regele Mihai şi Ana de Bourbon-Parma Foto: Familia Regală în imagini

Până la urmă, nunta a avut loc la Palatul Regal din Atena, pe 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar. Mama şi tatăl ei n-au putut însă lua parte la ceremonie. Au văzut-o devenind regină doar în poze.

Scrisoarea ironică a reginei Ana către Carol al II-lea

Sute de felicitări au sosit în cutia poştală după nuntă, inclusiv o scrisoare din partea lui Carol al II-a, tatăl lui Mihai, în care acesta o îndemna să fie o soţie bună pentru fiul lui. Regina Ana i-a răspuns: „Sper să fiu o soţie la fel de bună pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!“. „Cred că era foarte ironic“, mărturisea ea în interviul acordat Eugeniei Vodă despre regele pe care nu l-a cunoscut niciodată.

Mai întâi, cei doi miri, împreună cu primele două fiice,Margareta şi Elena, au trăit în Marea Britanie pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett. În cartea sa autobiografică, „Un război, un exil, o viaţă“, regina Ana povesteşte că acea casă era bântuită de fantome, de o anumită „Doamna Albă“ care ar fi locuit o vreme în acea casă şi cu care principesa Margareta obişnuia să vorbească noaptea.

Regele Mihai, principesa Margareta şi regina Ana cu Blackie, Bramshill, Anglia, 1951 Foto: Cartea Principele Radu, Principesa Margareta „Nunta de diamant“
 

Fantomele din casa cuplului regal

„Margareta o numise «Doamna Albă». Nu venea niciodată la noi, ci numai la Margareta, fiindcă îşi pierduse propriii copii şi iubea mult prezenţa altora în casă. Noi nu am văzut-o niciodată, dar am simţit într-un mod pe cât de inexplicabil, pe atât de cert, că întreaga clădire, pereţii, grădina, toată atmosfera erau pline de o bucurie de a ne avea acolo. Mai mult, regele şi mama lui au simţit de câteva ori parfumul de lăcrămioare pe care Margareta îl descria mereu în poveştile ei“, scria regina Ana a României în carte. De asemenea, regina rememora şi o „întâlnire“  cu fantoma unui fost proprietar al casei, Sir John Coope, care lăsa urme pe perne şi pe canapea. Din 1965, familia s-a mutat la Versoix, la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei.

Cuplul regal şi cele cinci fiice: (de la stânga la dreapta) principesele Ana, Maria, Elena, Irina, Sofia şi Margareta Foto: Cartea Principele Radu, Principesa Margareta „Nunta de diamant“

2 martie 1997. Prima pagină a ziarului „Evenimentul zilei“

Cuplul regal a avut cinci fiice: Margareta, Elena, Irina (scoasă din linia de succesiune), Sofia şi Maria. Regina s-a ocupat permanent de educaţia lor, pe care obişnuia să le ducă şi să le ia zilnic de la şcoală, după cum povestea principesa Margareta într-un reportaj TV la aniversarea celor 90 de ani ai mamei sale. „Mama e o persoană foarte naturală, mereu relaxată şi energică cu alţi oameni. M-a învăţat să fiu aproape de oameni. O altă calitate de-a ei este simţul umorului. Mereu o vedeam râzând, chiar şi când era tristă, şi ne spunea că n-ar trebuie să luăm lucrurile atât de în serios tot timpul.“

Cel mai longeviv cuplu regal din istoria României

Nunta de Diamant. În iunie 2008, cuplul regal a celebrat 60 de ani de căsătorie Foto: Casa Regală

Regina Ana şi regele Mihai au venit în România împreună pentru prima dată în 1992, pentru trei zile, la Mănăstirea Putna, de Paşti. Deşi regelui i-a fost interzisă întoarcerea în România până în 1997, regina a putut vizita ţara în lung şi-n lat, a mers la mănăstiri, în fabrici, a cunoscut şi şi-a făcut prieteni români. Cel mai bine s-a simţit la sate. „Mulţumesc în fiecare zi pentru că am cutreierat de la un capăt la altul această frumoasă ţară pe care nu o puteam vizita. Am vizitat mănăstirile, satele, am vorbit cu oamenii. Mulţi români vorbesc limba franceză. Eu înţeleg foarte bine româna. N-o vorbesc foarte bine fiindcă nu am experienţa de a o vorbi. Dar a regăsi această ţară de care erau pline toate amintirile noastre, prin soţul meu, e o bucurie profundă“ , spunea regina într-un interviu acordat Televiziunii Române.

Ianuarie 2016. Casa regală publică ultimele fotografii ale cuplului regal

Familia regală s-a mutat definitiv în România în 2001, după ce şi-a recuperat unele proprietăţi, cum ar fi Castelul Săvârşin şi Castelul Peleş. În iunie 2008, cuplul a sărbătorit cu alai şi mulţi invitaţi nunta de diamant (60 de ani de căsătorie), iar pe 10 iunie 2013, maiestăţile lor au celebrat, într-un cadru intim, nunta de safir, adică 65 de ani de căsătorie. Sunt cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. „Pentru mine, iubirea e o prietenie ce durează o viaţă întreagă. O prietenie apropiată, cineva care e lângă tine, te ţine de mână, mergeţi împreună sau vă urmaţi. Cred că e mai mult decât iubire, fiindcă aparţine fiecărei zile. Să fii cu cineva cu care îţi doreşti să fii“, aceasta este descrierea reginei Ana pentru iubire.

Regina Ana s-a stins din viaţă luni, 1 august, într-un spital din localitatea elveţiană Morges.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările