Filistinii nu erau chiar atât de „filistini“

Filistinii nu erau chiar atât de „filistini“

Judecătorul evreu Samson, „ucigaşul de filistini“

Poporul antic al filistinilor nu merita ca numele său să aibă conotaţiile negative din vremurile noastre. Filistinii nu erau atât de „filistini“, spun arheologii care au descoperit un cimitir vechi de 3000 de ani, în care mormintele conţineau şi bijuteriile şi parfumurile celor decedaţi, scrie reuters.com.

Ştiri pe aceeaşi temă

Se ştiau puţine lucruri despre filistini înainte de recentele descoperiri din Ashkelon, oraşul port din Israel. Infamii duşmani din antichitate ai israeliţilor – Goliat, spre exemplu, era un filistin – au avut o civilizaţie înfloritoare pe acest ţărm al Mediteranei, începând cu secolul al XII î.e.n, dar detaliile despre viaţa lor cotidiană erau un mister.

Lucrurile s-au schimbat odată cu descoperirea cimitirului. Acesta adăposteşte rămăşiţele a 150 oameni, iar într-unele dintre încăperile funerare s-au găsit obiecte surprinzător de sofisticate.

Echipa de arheologi a reuşit să preleveze ADN de pe oseminte, iar testele ulterioare vor aduce mai multă lumină în privinţa originii acestui popor.

Este posibil astfel să fim nevoiţi să redefinim substantivul comun ”filistin”, care are în prezent sensul de persoană limitată, care manifestă aversiune faţă de cultură sau artă, spune arheologul Lawrence Stager, care este încă din 1985 conducătorul site-ului arheologic Leon Levy de la Ashkelon.

"Filistinii au avut parte pur si simplu de publicitate negativă, însă acum multe mituri despre ei se vor spulbera",

spune Stager.

„Samson şi Dalila“, de Pieter Paul Rubens. Dalila, marea dragoste a lui Samson, era o filistină

Echipa lui Stager a săpat mai bine de trei metri pentru a găsi cimitirul, peste care la un moment dat s-a aflat şi o podgorie romană.

Alături de rămăşiţele umane au fost găsite amfore pictate, despre care se crede că erau pline de parfumuri, podoabe precum brăţări şi cercei, dar şi arme.

"Lumea lor se pare că era destul de cosmopolită, iar stilul de viaţă elegant şi bine conectat la alte locuri de pe coasta estică a Mediteranei",

susţine Stager, adăugând că există un contrast evident cu stilul de viaţă modest al israeliţilor care locuiau în satele de pe dealurile aflate la est.

„Samson şi Dalila“ (1882), de Gustave Moreau

Osemintele, piesele din ceramică şi celelalte artefacte au fost duse pentru a fi examinate în laboratoare, unele piese trebuind să fie reconstituite din bucăţi. În prealabil a fost realizată o hartă 3D a site-ului, conţinând poziţia fiecărui obiect descoperit.

Rapoartele finale asupra acestei descoperiri arheologice vor fi publicate de experţii de la Muzeul Semitic de la Universitatea Harvard.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările