FOTO VIDEO Cum arătau dacii. Dezbatere Historia pornind de la statuile care îi înfăţişează

Dezbatere Historia: Cum arătau dacii, strămoşii noştri? Semnificaţia statuilor de daci 

Zeci de statui de daci se află în marile muzee ale lumii, din Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie sau din Statele Unite. V-aţi întrebat vreodată de ce au sculptat artiştii romani aceste statui şi ce semnificaţie au ele?

Care este mesajul ascuns în operele de artă care îi înfăţişează pe strămoşii noştri? Au răspuns la aceste întrebări şi la multe altele legate reprezentările dacilor în capitala Imperiului Roman invitaţii la dezbaterea Historia, istoricul Leonard Velcescu, doctor al Universităţii Sorbona, Florin Pârlea, preşedintele Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană, specialistul în imagine şi propagandă, Călin Hentea şi Ciprian Plăiaşu, revista Historia. O dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă.

Astăzi, împăratul Traian şi romanii săi au devenit în peisajul mediatic românesc şi în cel pseudo-istoric un fel de ceilalţi strămoşi, cu mult mai puţin importanţi decât geto-dacii. Chiar dacă istoricii încearcă să arate că această atitudine este greşită şi că istoria, cultura şi patrimoniul moştenite de la Imperiul Roman ar avea nevoie de mai multă promovare şi respect, există voci care îi privesc pe romani ca pe nişte duşmani toleraţi, a căror contribuţie la sinteza românească nu poate fi negată, dar ar putea fi diminuată. Pentru aceştia, romanii sunt acel „rău necesar”.

Citeşte şi:

Dacii. Despre amăgirea protocronismului şi alte mistificări

Războaiele daco-romane, controverse şi mitificări

Cultura romană, deşi apreciată şi valorificată oriunde în Europa, nu doar în ziua de azi, ci de multe secole, este aproape uitată la noi, iar vocile de care aminteam mai sus încearcă, în mod constant, subminarea realizărilor şi meritelor Imperiului Roman, chiar cu riscul penibilului.

Domnule Velcescu, de când datează interesul Dumneavoastră pentru statuile de daci din Forul lui Traian şi ce anume este special la ele?

Statuile de daci din Forumul lui Traian le-am descoperit din pură întâmplare, prin anii ’92-’93, când mă pregăteam pentru un examen. Profesorii mei de la Sorbona ne-au dat o biografie şi, la bibliotecă, răsfoind paginile unei cărţi franţuzeşti de urbanism, am dat de nişte statui care erau, cred, de la Muzeul Luvru din Paris. Corpurile erau din porfir roşu-vişiniu, iar capetele şi mâinile, din marmură albă. Nu erau ale unor personaje romane, nici franceze, ci erau statui care semănau cu dacii de pe Columnă. M-au intrigat, recunosc: nu ştiam aboslut nimic despre ele, cu atât mai puţin de unde provin. Am aflat ulterior că au făcut parte din Forul lui Traian şi că au fost realizate după cucerirea Daciei, în 106.

 
Foto

Costrucţia acestui for, realizat de Apolodor din Damasc, s-a făcut între anii 106-112. Un an mai târziu a fost inaugurată şi Columna. Încet-încet, mi-am dat seama că sunt destul de multe statui, iar ceea ce văzusem eu era doar începutul. De fapt, am ales statuile dacice ca subiect pentru teza de doctorat, deşi mă pregătisem cu altele: unul legat de ruptura dintre impresionişti şi academism şi altul despre trecerea de la arhitectura romanică la cea gotică. Profesorul coordonator de la École des Hautes Études (Sorbona) m-a îndrumat atunci spre subiectul statuilor dacice despre care nu se ştia mai nimic. Şi de la cele 12-14 statui prezentate în proiectul pentru teza de doctorat, în lucrarea pe care am susţinut-o la sfârşitul anului şcolar 2000 am adunat 130 de statui, corpuri, fragmente ş.a.m.d. de daci, realizate pentru Forul lui Traian şi răspândite în toată lumea. Din 2000 încoace s-au mai adunat, iar în prezent am reuşit să contorizez peste 200, însă numărătoarea continuă. Trebuie spus că multe dintre ele au legătură cu toată familia tracă, nu doar cu geto-dacii.

Aceste statui sunt împrăştiate în muzeele din lumea întreagă, în rezerve şi în colecţii private. Cele mai multe dintre cele pe care le-am inventariat au făcut parte din Forul lui Traian: din curtea interioară, de deasupra porticului (fiecare statuie corespundea unei coloane) şi de pe faţada Basilica Ulpia.

Au fost făcute mai multe serii de statui pentru Forul lui Traian. Pentru curtea interioară şi pentru basilică au fost făcute două serii de statui monumentale. Pe basilică statuile atingeau înălţimea de 3 metri şi erau din marmură colorată, numită Pavonazzetto. A doua serie era realizată din marmură albă de Carrarra; statuile de acest tip erau amplasate deasupra porticului curţii interioare. Ultima serie de statui, amplasate pe un portic de porfir roşu, despre care nu ştim unde era amplasat cu exactitate, sunt realizate din porfir, iar capetele şi mâinile, din marmură albă. În literatura antică este menţionat acest portic, dar arheologii încă nu l-au găsit. Din punct de vedere al stilului, ele au fost realizate în perioada împăratului Traian.

Toate aceste statui din porfir roşu mi-au dat de gândit. În primul rând, sunt foarte multe. În al doilea rând, sunt foarte mari: ating înălţimea de 2,40 metri. Nu în ultimul rând, sunt făcute dintr-un material aparte. Toate au fost realizate pentru For în perioada lui Traian, când arta era la apogeu şi când portretistica ajunsese la cea mai înaltă expresie artistică. Este un lucru neobişnuit şi, în acelaşi timp, de remarcat că sunt atât de multe statui făcute dacilor în forul împăratului roman Traian.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: