Dezbatere Historia: Criza din Ucraina îşi are originea la Bucureşti, susţine Rusia. Ultimatum de 24 de ore dat armatei ucrainene

Blindate capaturate de separatişti

„Actuala criza ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. În tot acest context, care este strategia Moscovei în privinţa Ucrainei? Dar în ceea ce priveşte Republica Moldova şi Transnistria? La aceste întrebări au răspuns generalul Alexandru Grumaz, analistul militar Ion Petrescu şi istoricul Manuel Stănescu.

Separatiştii din estul Ucrainei au dat un ultimatum de 24 de ore autorităţilor de la Kiev pentru ca acestea să-şi retragă trupele din regiunea Doneţk, ameninţând cu lansarea unei puternice ofensive în cazul în care revendicarea lor nu va fi satisfăcută.

Grupurile de recunoaştere şi de diversiune sunt gata să intervină, unele şi-au ocupat deja poziţiile", a declarat comandantul adjunct al „armatei populare din Donbas", Serghei Zdriliuk. „Cei de la Kiev dispun de 24 de ore pentru a-şi retrage toate trupele şi toate forţele", a adăugat Zdriliuk. Mai mult, „actuala criza ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti, desfăşurat în 2008, când s-a stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat Bloomberg TV.

În tot acest context care este strategia Moscovei în privinţa Ucrainei? Dar în ceea ce priveşte Republica Moldova şi Transnistria? La aceste întrebări, dar şi la multe altele au răspunsgeneralul Alexandru Grumaz, analistul militar Ion Petrescu şi istoricul Manuel Stănescu, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, transmisă începând cu ora 11.00, pe site-ul adevarul.ro.

Principalele declaraţii în cadrul dezbaterii Adevărul Live

„Rusia consideră Ucraina ca fiind buffer-ul ei de securitate şi nu este de acord cu integrarea sa în NATO“, consideră generalul Alexandru Grumaz.

„SUMMIT-ul din 2008 a refuzat totuşi Ucraina şi Georgia. Germania s-a opus atunci. De ce Lavrov spune că această criză a început în 2008, la Bucureşti?“, s-a întrebat retoric Ion M. Ioniţă.

„Să ne amintim când ruşii au instalat rachete în Cuba, iar SUA s-au simţit ameninţate. La fel şi acum, Rusia se simte ameninţată de extinderea NATO spre graniţele Rusiei“, a comentat Manuel Stănescu, istoric militar.

„Rusia îşi face o centură de securitate. Una fizică, formată din fostele state sovietice, dar şi una energetică, prin relaţiile pe care le are cu Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Germania“, a spus analistul militar Ion Petrescu.

Generalul Alexandru Grumaz (foto dreapta) consideră că situaţia din Ucraina nu este singular. Există un butoi cu pulbere şi în Asia, unde China este în conflicte cu Japonia, Coreea de Sud. Rusia vrea să îşi refacă baza militară în Cuba şi în alte ţări din America Latină.

Este mai probabilă o alianţă China-SUA decât Rusia-China

Este foarte interesantă reacţia Chinei, care nu are o reacţie. China analizează încă ceea ce se întâmplă, pentru că are interese şi în Europa şi în Rusia. Un parteneriat China-SUA ar prinde Rusia ca într-un cleşte. Mai puţin probabilă o alianţă Rusia-China. China este într-o continuă fugă după materie primă. Îşi dezvoltă flota pentru a-şi securiza trasee. Probabil după vizita lui Putin la Beijing vom auzi si vocea Chinei“, consideră generalul Grumaz.

„Japonia se întăreşte militar şi vrea să redevină o putere militară“

Ce face armata română şi politicienii?

„Noi am avut o industrie de armată foarte puternică. Noi am exportat pe vremea lui Ceauşescu foarte mult. Arme automate, tancuri, elicoptere, nave. Liniile de producţie au fost păstrate, dar oamenii au fost băgaţi în şomaj tehnic. Deveneam o putere în producţia de elicoptere de atac“, a explicat generalul Alexandru Grumaz.

„Acum este momentul chiar să ne îndatorăm pentru a finanţa apărarea.

„NATO şi România ca membru al alianţei trebuie să descurajeze acţiunile Rusiei“, a spus analistul militar Ion Petrescu. „Noi nu avem ministru de externe. În timp ce Polonia a avut un ministru de externe extrem de ofensiv.“

De la stânga la dreapta: Ion M. Ioniţă, Manuel Stănescu, Alexandru Grumaz şi Ion Petrescu FOTO Dorin Constanda