VIDEO Cutremurele care au devastat Bucureştiul, de-a lungul timpului

Capitala României a evoluat de la un sat de câmpie la statutul de oraş cu două milioane de locuitori, istoria sa fiind marcată de cataclisme naturale. Incendiile, inundaţiile şi mai ales cutremurele au însoţit dezvoltarea aşezării.

Locuitorii săi au trecut prin momente teribile şi trăiesc sub ameninţarea marelui cutremur. Zona seismică Vrancea este coşmarul bucureştenilor. În secolul trecut cutremurele din adâncul zonei Vrancea au lovit crunt Bucureştiul de două ori, în 1940 şi în 1977. În prezent zona se dovedeşte activă, ducându-i pe mulţi cu gândul la ceea ce este mai rău. Cum a fost afectat oraşul de cutremurele prin care a trecut? Ce putem spune despre capacitatea oraşului de astăzi de a fece faţă ameninţării?

2-3 cutremure mari la o sută de ani

În fiecare secol au loc două-trei cutremure majore, cu magnitudinea de peste 7, care au fost resimţite pe arii foarte întinse, atât în Europa Centrală, cât şi în Sudul şi Estul continentului nostru.

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie  a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade, cu epicentrul în zona Vrancea. A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind resimţit din Moscova până în Istanbul. A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor". Rapoartele vremii indică faptul că au murit atunci patru oameni, fiind rănite câteva sute de persoane.

La 27 de ani distanţă, pe 14 noiembrie 1829, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 care avut o durată de un minut.

Nouă ani mai târziu în Vrancea s-a produs un nou cutremur de paste 7 grade Richter. Mai exact, seismul din 23 ianuarie 1838 a înregistrat 7,5 grade Richter. S-au consemnat 73 de morţi pe întreg cuprinsul ţării, din care opt doar în Bucureşti, răniţi fiind mult mai mulţi. Sute de case s-au dărâmat în întregime, pagubele fiind imense.

Sfârşitul secolului XIX a fost marcat de alte două cutremure peste 7 grade Richter, la un an distanţă unul de altul, pe 17 august 1893 şi 31 august 1894, ambele cu magnitudinea 7,1. Nu există informaţii despre victime, nefiind considerate seisme violente, ci mai degrabă destructive.

Tot 7,1 grade Richter a avut şi cutremurul din 6 octombrie 1908 care a durat aproximativ 3 minute şi a avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4, produs  pe 10 noiembrie, la ora 3:39, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat.

Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 4 martie 1977, de la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade , o adâncime de 100 km şi o durată de circa 56 de secunde. Au murit atunci 1.578 de persoane.  La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 30 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Pe 30 august 1986 unda de şoc a unui cutremur cu magnitudine 7 produs în Vrancea a făcut mai multe pagube în Basarabia. În România, din fericire, s-a resimţit la o intensitate mai mică şi nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale.

Ultimul cutremur mai serios, care însă nu a depăşit 6,7 grade pe scara Richter, a avut pe 30 mai 1990, acesta fiind urmat câteva ore mai târziu de o replică de 6,1 grade Richter. Deşi a fost resimţit pe o arie destul de largă, nu a provocat victime omeneşti şi nici pagube materiale importante.

Dezbatere Historia în cadrul emisiunii „Adevărul Live” cu istoricul Dan Falcan, specialist în istoria Bucureştiului, Ciprian Plăiaşu, editor revista Historia, şi Ion M. Ioniţă, moderator.

Dezbatere Historia: cum a fost afectat  Bucureştiul de cutremure de-a lungul istoriei