Cum a trecut presa română de la legionari la Antonescu fără să clipească

Din câte se ştie din manuale, în zilele de 19- 23 ianuarie 1941, a avut loc conflictul dintre Mişcarea Legionară şi Generalul Ion Antonescu, intrat în istorie sub numele de Rebeliunea legionară. A învins în acest conflict Generalul Ion Antonescu. Cum a reflectat presa acest conflict?

Ne răspunde  trecerea în revistă a paginii întâi a ziarului „Timpul“, director şi proprietar Grigore Gafencu. Pentru a înţelege dinamica paginii întâi a ziarului Timpul pe parcursul Rebeliunii se impun cîteva precizări: ziarele interbelice apăreau antedatat. Cu excepţia celor tipărite şi difuzate după-amiaza, ziarele se încheiau de tipărit într-o zi, pe la prânz. De datat erau însă datate cu data de a doua zi. Evenimentele reale la care trebuie raportată pagina întâi a ziarului Timpul sunt pe scurt, următoarele:

1. Noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1941. E  asasinat maiorul Helmuth Döring de la Misiunea Militară Germană pentru Armata de uscat din România.

2. Duminică, 19 ianuarie 1941, seara, sub pretextul temei Lupta Germaniei naţional-socialiste şi a Italiei fasciste pentru instaurarea unei noi ordini europene, legionarii ţin conferinţe-miting  în toată ţara.

3. Luni, 20 ianuarie 1941, Generalul Ion Antonescu, şeful Statului, îl demite din fruntea Ministerului de Interne pe generalul Constantin Petrovicescu, din partea Legionarilor, pe motiv că n-a asigurat paza Misiunii Militare germane şi n-a luat măsuri de descoperire a făptaşilor, deşi au trecut nouă ore de la asasinat. Constantin Petrovicescu  e înlocuit cu generalul Dumitru Popescu, comandantul Militar al capitalei, omul lui Antonescu.

4. 20 ianuarie 1941, seara. Manifestare legionară de protest în Capitală.

5. Marţi, 21 ianuarie 1941. Legionarii, care au ocupat sediul Prefecturii de Poliţie Bucureşti, declanşează Rebeliunea în toată ţară. Seara, în confruntările dintre Armată şi legionarii baricadaţi în Sediul Prefecturii de Poliţie,  sunt ucişi doi legionari.

6. Miercuri, 22 ianuarie 1941. De la prânz, Armata porneşte  la lichidarea Rebeliunii. Operaţiunea durează până pe 23 ianuarie dimineaţa.

Ce-mi spun paginile întâi ale Timpului condus de Grigore Gafencu? Că asemenea altor mari cotidiane, ziarul a stat în expectativă faţă de Rebeliune, luat prin surprindere de ruptura de la vârful statului naţional-legionar, dar şi pentru că aştepta să vadă cine va învinge pînă la urmă.

Numărul datat 21 ianuarie 1941 apare în după-amiaza lui 20 ianuarie 1941. Pe prima pagină, ca material principal, e plasată relatarea Marile manifestări legionare din ţară. Sunt consemnate cu fotografii, într-o notă de eveniment, Conferinţele despre Lămurirea opiniei publice.

Numărul de miercuri, 22 ianuarie 1941, a fost predat la tipar pe 21 la prânz.

Sunt consemnate pe prima pagină, în stil neutru:
– Comunicatul Ministerului de Interne privind asasinarea ofiţerului neamţ în noaptea de 18 spre 18 ianuarie 1941.
– Comunicatul privind numirea Generalului Dumitru Popescu la Interne, datat 20 ianuarie 1941.
– Relatarea  Manifestaţiei legionare din seara de 20 ianuarie 1941 prezentată ca Protest faţă de asasinarea maiorului neamţ.
– Comunicatul Preşedinţiei de Consiliu despre înlocuirea Generalului Petrovicescu, cu subtitlul, pus de redacţie, Generalul Antonescu cere tuturor ordine şi linişte.
– Un comentariu despre manifestaţiile legionare de duminică seara, prezentate laudativ:

„Ştirile comunicate de Corespondenţii noştri din toată ţara despre adunările populare organizate duminică de Mişcarea Legionară arată că participarea mulţimii a fost spontană şi imensă, iar atmosfera ce a domnit pretutindeni s-a caracterizat prin disciplină şi entuziasm”.

În acelaşi număr, la interior, e publicată ampla relatare Marea Manifestaţie Legionară de la Tutova.

Joi, 23 ianuarie 1941, prima pagină a ziarului pomeneşte despre evenimente doar printr-o ştire intitulată Cei doi legionari căzuţi ieri (marţi, 21 ianuarie seara – n.n.) la Prefectură au fost depuşi la Biserica Sf. Ilie Gorgani. Deşi legionarii  căzuseră în confruntarea cu Armata lui Ion Antonescu, ziarul nu suflă un cuvânt despre momentul morţii lor.

Sâmbătă, 25 ianuarie 1941, ceea ce înseamnă încheierea ziarului cu o zi înainte, vineri, 24 ianuarie 1941, pe la prînz, Timpul scoate o Ediţie alcătuită din 4 pagini. Pe toată manşeta scrie cu litere impresionante: „Armata română a restabilit ordinea în Capitală şi în toată ţara. Autoritatea de Stat este stăpînitoare pretutindeni.” Dedesubt, se publică fotografia lui Ion Antonescu explicată astfel: „D. General Ion Antonescu, conducătorul Statului Român”. Întreaga pagină întâi conţine exclusiv documentele Victoriei lui Ion Antonescu.

Tot în după-amiaza lui 24 ianuarie 1941, ziarul aruncă pe piaţă o ediţie specială, în două pagini. Prima pagină e rezervată în întregime unui Text semnat General Ion Antonescu sub titlul Cum s-au desfăşurat evenimentele de la 22-23 ianuarie 1941.

Duminică, 26 ianuarie 1941, altfel spus, în după-amiaza de sîmbătă 25 ianuarie 1941, prima pagină dă seama şi de gesturile de supunere faţă de noul Stăpân absolut, Ion Antonescu. Sunt reproduse, sub titlul agitatorii, Devotamentul oştirii faţă de M.S. Regele şi D. General Ion Antonescu, Telegrame adresate Conducătorului de comandanţii de Armate şi de corpuri de Armată. Pagina 5 e anunţată ca găzduind şi alte telegrame.

Patriarhul Nicodim se vâră şi el pe fir cu o Scrisoare menită a-l convinge pe General că „Toţi oamenii de bine din Ţara aceasta şi masele compacte ale poporului sînt alături de Domnia Voastră”.

Un  regim  a trecut: cel legionar. A venit un alt regim: cel antonescian. Presa a trecut şi ea de la un regim la altul fără să clipească. Peste  trei ani, va pleca regimul antonescian şi va veni regimul comunist. Presa va trece  din nou de la un regim la altul fără să clipească!