Cum s-a rezolvat problema câinilor maidanezi în Bucureştiul ocupat de trupele germane

Cum s-a rezolvat problema câinilor maidanezi în Bucureştiul ocupat de trupele germane

Bucureşti

Capitularea Bucureştilor, moment extrem de dureros pentru români a avut şi o nota tragi-comica, în felul haotic în care s-a desfăşurat. În ziua de 22 noiembrie 1916, sosea în Bucureşti un ofiţer german cu un drapel şi o scrisoare sigilată, de la Mareşalul Mackensen, pentru comandantul Garnizoanei Bucureşti.

A fost condus la generalul Anghelescu căruia i-a comunicat verbal ca Mareşalul Mackensen  cere ca, în 24 de ore, Garnizoana să fie predată, în caz contrar urmând un bombardament puternic de artilerie grea. Generalul român a răspuns însă că în Bucureşti nu mai exista garnizoana si nici comandant, aşa ca nu putea primi scrisoarea. În zilele urmatoare, Statul Major si Komandatura germană au ocupat Hotel Bulevard, Capşa si Athéné Palace unde s-au stabilit. Vechile nume românesti ale hotelurilor, cafenelelor, restaurantelor au fost înlocuite cu firme germane Berliner KafféeKaiserPalast etc. Strada Lipscani a devenit Leipziger StrasseHotelul Grant - Kronprinz Hotel. De asemenea, o companie bulgară şi una turcească au rămas, ca garnizoana de ocupaţie, pe lângă trupele germane.

Problema câinilor vagabonzi

Autorităţile germane s-au ocupat imediat de rezolvarea problemei câinilor vagabonzi. O ordonanţă dată de ocupatori se referea la câinii găsiţi liberi pe străzi sau chiar din curţi, care trebuiau prinşi şi ucişi la Şcoala veterinară, iar proprietarii amendaţi cu 1.000 de mărci.

Citeşte aici continuarea articolului!

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările