Conferinţă istorică internaţională la Cluj-Napoca. Centenarul Marii Uniri

În continuarea manifestărilor de celebrare a Centenarului Marii Uniri, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca organizează, în perioada 18 – 21 octombrie, o conferinţă internaţională, cu titlul: „Sfârşitul unei lumi. Primul Război Mondial şi geneza unei noi ordini mondiale 1848 – 1918 – 1918. Afirmarea unei Naţiuni” („The End of an Era: World War One and the Birth of a New World Order 1848 – 1918 – 2018. A Nation Affirmed”).

Ampla manifestare ştiinţifică istorică reuneşte istorici de renume din România, SUA, Franţa, Germania, Cehia, Serbia, Slovacia şi, nu în ultimul rând, Ungaria.

Grupul de istorici cu reputaţie internaţională va încerca să prezinte puncte de vedere, posibil, convergente, dar cu siguranţă bine documentate, cu privire la cea mai zbuciumată perioadă din istoria modernă a Europei, perioadă care a condus la destrămarea unor imperii şi afirmarea fără precedent a unor naţiuni. Prima mare reconfigurare teritorială a Europei a avut loc imediat după sfârşitul Marelui Război, astfel încât multe naţiuni europene sunt anul acesta în faţa celebrării a 100 de ani de existenţă, în formele actuale. Pentru majoritatea ţărilor europene este vorba de un moment de sărbătoare, în timp ce pentru altele de un moment de tristeţe şi nostalgie după teritoriile pierdute, ca în cazul urmaşilor Imperiului Austro-Ungar.

Din acest punct de vedere, poate cele mai aşteptate prelegeri vor fi cele ale lui Balazs Ablonczy, preşedintele controversatei Comisii Trianon, din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe, care va vorbi despre rolul lui Pal Teleki (prim-ministru ungar la momentul 1920) în negocierile Tratatului de Pace de la Trianon, şi cea a lui Gergely Romsics, membru al aceleiaşi comisii, care va expune rezultatele unei cercetări asupra însemnărilor reprezentanţilor delegaţiei Ungariei la Tratatul de Pace de la Trianon.

Evenimentul va fi cu atât mai interesant cu cât este de aşteptat ca aceste expuneri să se situeze pe un curs de coliziune cu cele ale altor istorici invitaţi.

Toate activităţile organizate de UBB au o greutate aparte, sintetizând munca de zeci de ani a unor cercetători istorici de renume din Europa şi contribuind decisiv la informarea corectă a tuturor celor interesaţi de relevanţa ultimilor 100 de ani în istoria statelor europene.

Este de menţionat că, tot în această perioadă şi tot la Cluj-Napoca, a fost semnalată încercarea unei structuri maghiare „nostalgice” (în exprimare elegantă), de a acredita ca reprezentativă o declaraţie comună maghiaro-română, referitoarea la „necesitatea” şi „oportunitatea” realizării autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, în România. Au fost invitate, din partea română, unele persoane cunoscute pentru atitudinea defăimătoare la adresa propriilor conaţionali şi culturi (vezi „M-am săturat de România”, a lui Sabin Gherman), precum şi persoane nereprezentative pentru punctele de vedere şi interesele româneşti.