Cine sunt premiantele lui Mungiu

Cosmina Stratan (27 de ani) şi Cristina Flutur (34 de ani), protagoniste în filmul „După dealuri“, regizat de Cristian Mungiu, au impresionat juriul de la Cannes, deşi se află la debut în cinematografie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele două tinere actriţe care au câştigat duminică seară premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la ediţia de anul acesta a Festivalului de Film de la Cannes sunt născute amândouă la Iaşi. Cosmina Stratan (Voichiţa, în film), în anul 1984, iar Cristina Flutur (personajul Alina), în 1978.

Ambele au început prin a studia lucruri diferite de actorie. Cristina Flutur a  absolvit Facultatea de Litere la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi, în 2000, după care a făcut Secţia Actorie a Universităţii „Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. Imediat ce a terminat facultatea, în 2004, s-a angajat prin concurs la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu.

Cosmina Stratan şi-a început activitatea în presă. A lucrat la revista „Opinia Studenţească", aceeaşi la care colaborase şi Cristian Mungiu cu 15 ani înainte. Apoi, a fost reporter TV la Trustul Intact. În 2008, a intrat la Secţia Actorie a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, iar în prezent este masterand în anul I la aceeaşi universitate.

Dacă pentru Cosmina Stratan rolul din „După dealuri" este doar debutul în lungmetraj (ea mai jucând înainte în scurtmetraje făcute de colegii ei de şcoală), pentru Cristina Flutur este vorba de un debut absolut în cinematografie.

Cristina, roluri de excepţie în teatru

Una dintre cele mai cunoscute actriţe ale Teatrului „Radu Stanca" din Sibiu, unde rolurile, în special cele din spectacolele lui Andrij Zholdak, au consacrat-o, Cristina Flutur a avut un parcurs interesant în lumea teatrului. A avut şansa de a lucra cu regizori importanţi încă de la începutul carierei şi imediat ce a absolvit la Secţia Actorie a Universităţii „Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. A jucat, de-a lungul timpului, în spectacole semnate de Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Vlad Massaci, Tompa Gabor sau Gavriil Pinte.

„Deşteaptă şi orgolioasă"

„Este într-un fel un produs al Teatrului Naţional din Sibiu", a declarat, pentru „Adevărul", Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca". „Am angajat-o prin concurs aici la Sibiu. A jucat în nenumărate spectacole ale teatrului. Este o fată foarte deşteaptă, e o fată foarte orgolioasă, cu foarte multă personalitate, dar şi cu o putere de a răbda şi de a îndura foarte mare", a mai spus el. „A făcut mai multe creaţii în teatrul din Sibiu, iar una dintre ele cred că a şi atras atenţia cineaştilor, vorbesc de «Viaţa cu un idiot», în care tot ce juca era filmat şi reproiectat. Un rol de o expresivitate extraordinară."

„serioasă şi talentată"

Teoria lui Andrij Zholdak, cunoscutul regizor care a pus în scenă controversatul spectacol „Viaţa cu un idiot", şi anume că trebuie să pui actorul într-o situaţie de viaţă sau de moarte, ca să-l obligi să lupte pentru supravieţuire, i-a fost o lecţie. Rămâne şi luptă cel care-şi doreşte mai mult să trăiască şi le transmite spectatorilor această dorinţă, spunea el, iar premiul de la Cannes este o dovadă.

„Am avut bucuria să joc câteva spectacole împreună cu ea, am fost coleg cu ea, mi-a fost parteneră directă în «Turandot». E un om foarte serios şi talentat şi cu o putere de a se dedica absolut specială. A fost deja distribuită într-un proiect viitor, la Alexandru Dabija, în „Platonov". Pentru Teatrul Naţional din Sibiu este un moment de graţie să ai în colectiv o actriţă cu premiu de interpretare la Cannes. Ne bucurăm şi facem o reverenţă", a mai spus Constantin Chiriac.

Premiile Competiţiei oficiale Cannes 2012

- Palme d'Or - „Amour" de Michael Haneke (Austria)

- Marele Premiu al Juriului (Grand Prix) - „Reality" de Matteo Garrone (Italia)

- Premiul de regie - Carlos Reygadas (Mexic), pentru „Post Tenebras Lux"

- Premiul pentru scenariu - Cristian Mungiu, pentru „După dealuri"

- Premiul de interpretare masculină - Mads Mikkelsen (Danemarca), pentru „The Hunt" de Thomas Vinterberg (Danemarca)

- Premiul de interpretare feminină - Cosmina Stratan şi Cristina Flutur,
pentru „După dealuri"

- Premiul juriului - „The Angels' Share", de Ken Loach (Marea Britanie)

- Caméra d'Or - „Beasts of the Southern Wild" de Ben Zeitlin (SUA)

- Palme d'Or pentru scurtmetraj - „Sessiz-Be Deng/ Silent", de L. Rezan Yeşilbaş (Turcia)

Cosmina, pasionată de violoncel şi de matematică

Cosmina Stratan a ales să studieze Teatrul, în Capitală, după ce a absolvit Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la Iaşi, în 2007. Ea a urmat cursurile prestigiosului colegiu „Costache Negruzzi" din Iaşi. Din clasa a V-a până în a XII-a, Cosmina a avut medii peste 9,30 şi a obţinut premii la olimpiadele de matematică şi de limba română.

Că a fost un copil excepţional o confirmă chiar profesoara Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului „Costache Negruzzi", care a fost şi diriginta Cosminei. „Era de o sensibilitate accentuată. A fost un copil serios, cu o inocenţă aparte. La serbări era o prezenţă deosebită, avea o frumuseţe angelică, acum transformată în feminitate, şi ne încânta cu muzica de la violoncel. A terminat un profil real, însă avea înclinaţie spre disciplinele umaniste, iar eu, ca profesor de limba română, am sesizat asta", spune profesorul Camelia Gavrilă.

Reporter din clasa a XI-a

În copilărie, Cosmina a fost pasionată de violoncel şi, timp de trei ani, a făcut pregătire în particular cu Dan Prelipcean, directorul Filamonicii din Iaşi.  „De fiecare dată când este ziua de naştere a cuiva drag din familie, îi oferă în dar câte un desen realizat de ea", spune Emil Stratan, tatăl actriţei. Încă din clasa a XI-a, ieşeanca prezenta agenda culturală la o televiziune locală, o emisiune săptămânală în care erau prezentate principalele evenimente din Iaşi.

Cosmina a optat pentru Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. În anii de facultate, ea a lucrat la „Opinia Studenţească" şi la TVR Iaşi. Profesorii din facultate îşi amintesc de studenta Cosmina Stratan. „Este foarte bine că şi-a urmat destinul, sunt sigur că şi experienţele pe care le-a avut ca reporter au creionat personalitatea ei. Era modestă şi absolut specială", spune profesorul Daniel Condurache. După absolvire, Cosmina a plecat în Capitală şi a devenit reporter pe domeniul „Cultură", la Antena 3.

Pentru Teatru a optat în 2009. „N-am putut să mă opun, am fost de acord şi am lăsat-o să-şi urmeze pasiunea", mai spune tatăl actriţei. În perioada studenţiei la Teatru, Cosmina a fost plecată cu o bursă la o facultate privată din Germania, iar în prezent este masterand în anul I.

„Sunt dependent de ea"

Tatăl Cosminei Stratan povesteşte cum regizorul Cristian Mungiu a decis să o aleagă pe fiica lui în rolul Voichiţei din pelicula „După dealuri". „Castingul a constat în citirea unui rol dintr-o scenă cu două persoane. La un moment dat, era nevoie de o explozie de emoţii, care i-a reuşit şi care l-a convins şi pe Cristian să o aleagă pe ea în rolul Voichiţei. După două săptămâni a fost chemată şi au început filmările", îşi aminteşte Emil Stratan.

„Eu sunt dependent de Cosmina, la fel şi sora ei. Nu exista zi în care să nu ne auzim la telefon măcar o dată. Când au început filmările, mi-a cerut să o sun doar o dată pe săptămână, ca să n-o deranjez în timpul activităţii", încheie Emil Stratan.

„După dealuri", drumul de la romane la scenariu de film

Scenariul lui Cristian Mungiu (44 de ani), premiat la Cannes, a fost inspirat de romanele nonficţionale „Spovedanie la Tanacu" şi „Cartea judecătorilor" de Tatiana Niculescu Bran, care au avut la bază tragedia de la Tanacu.

Un caz dramatic agita presa anului 2005: într-o mănăstire din comuna vasluiană Tanacu, o fată în vârstă de 23 de ani era supusă unui ritual extrem de exorcizare, în urma căruia îşi pierdea viaţa.

Jurnalista de la BBC Tatiana Niculescu Bran a documentat cazul şi apoi a scris un roman nonficţional intitulat „Spovedanie la Tanacu", continuat cu „Cartea judecătorilor", unde aborda partea cu procesul celor vinovaţi de moartea tinerei (stareţul Daniel Corogeanu şi patru maici).

Deşi pe genericul filmului „După dealuri" e trecut că scenariul scris de Cristian Mungiu este inspirat de cărţile Tatianei Niculescu Bran, acesta nu respectă pas cu pas romanele şi cu atât mai mult se îndepărtează de faptele reale.

De la incompetenţă la libertatea alegerii

De altfel, despre acest lucru vorbea şi Cristian Mungiu, într-un interviu pe care l-a acordat pentru site-ul filmreporter.ro: „În final, scenariul meu nu este despre ce s-a întâmplat în 2005, iar personajele nu încarnează defel pe acel părinte şi pe acele maici. E o ficţiune în care am încercat în mod deliberat să nu ţin cont şi să mă îndepărtez de povestea reală. Mi-am însuşit însă spiritul cărţilor, am încercat, la rândul meu, să nu comentez, să nu judec şi să nu identific vinovaţi, ci să povestesc, adăugând însă întâmplări, incidente şi motivaţii care să confere poveştii acele semnificaţii în plus pe care povestea din realitate mi se pare că nu le avea".

Regizorul povesteşte că scenariul a avut şi etape intermediare: „M-am apucat şi am scris mai întâi o variantă de scenariu care nu mi-a plăcut - era încă prea aproape de incidentul petrecut în realitate şi nu făcea decât să îi scoată la iveală lipsa de sens, într-un fel, povestea reală fiind mai curând pentru mine o tragică mostră de incompetenţă, lipsă de responsabilitate şi conjuncturi nefericite".

Ceea ce a ieşit la final este „o poveste despre vină, însă a devenit şi una despre alegeri şi despre diferite feluri de a înţelege iubirea; despre ce fac oamenii în numele convingerilor lor şi despre ce se întâmplă când religia este interpretată literal, despre indiferenţă şi despre intoleranţă, însă în primul rând este o poveste despre libertatea de a hotărî".

"Aceste premii sunt foarte importante pentru cinematografia românească.''
Corneliu Porumboiu regizor

"Premiul pentru interpretare feminină face dreptate tuturor actorilor români.''
Cristi Puiu regizor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: