Cafeneaua Coanei Europa: „Elena” în politica românească

Elena Lupescu alături de Carol II

Coana Europa îşi aminteşte cu plăcere de epopeile homerice, de războiul iscat din cauza Elenei din Sparta, care a ales să plece cu Paris Alexandros în Troia. Dar parcă în nicio ţară, acest nume nu a iscat atâtea polemici decât în România.

Se cuvine să începem cu epoca modernă. Elena Doamna, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza este practic prima soţie care poată fi încadrată ca „Prima doamnă” a României.

Descendentă a boierilor Rosetti, s-a căsătorit cu omul politic, militarul de carieră Alexandru Ioan Cuza, devenit la 24 ianuarie 1859, primul domnitor al României.

Elena Doamna şi-a purtat statutul cu demnitate. A tolerat aventurile soţului său, i-a acceptat legătura cu Maria Obrenovici, a fost de acord ca soţul ei să adopte cei doi copii avuţi de domnitor cu aceasta. Şi-a urmat soţul în exil şi i-a supravieţuit până în 1912, cerând să fie înmormântată fără funeralii naţionale, la moşia părintească Soleşti.

Alexandru I. Cuza şi Doamna Elena - pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa

Principesa Elena a României, soţia Principelui Carol, viitorul Rege Carol II, a fost marginalizată de soţul ei, acesta având o legătură de notorietate cu o altă purtătoare a numelui Elena, Elena Lupescu. Regina Elena, principesă de origine greacă, a fost cunoscută ca Regina Mamă, ea ajutându-şi fiul, pe Regele Mihai I, în exercitarea atribuţiilor de protocol şi reprezentare.

„Regina Mamă” alături de Carol II

Elena Lupescu a fost prototipul femeii dominatoare din camarila existentă în jurul Regelui Carol II. A fost amanta Regelui, numită ”Duduia”. Şi-a urmat amantul în exil, din 1940, căsătorindu-se ulterior cu acesta. Regele Carol II a murit în 1953, Elena Lupescu trăind până în 1977. De numele ei au fost legate numeroase scandaluri de corupţie, abuzuri, intervenţii neloiale, care au umbrit domnia Regelui Carol II, considerată de mulţi, în ciuda acestor derapaje, o domnie plină de realizări, mai ales în plan cultural, umbrite de părbuşirea României Mari, în tragica vară a anului 1940.

Elena Lupescu şi Carol II

Elena Ceauşescu a fost soţia lui Nicolae Ceauşescu. O femeie puternică, dominatoare a ajuns numărul 2 în ierarhia comunistă, îndemnându-şi soţul să accentueze cultul personalităţii acestuia, dar şi pe al ei, ca „savantă”, „mamă a naţiunii”, ocupând între altele, portofoliul Educaţiei şi fiind prim-vice-prim-ministru al Guvernului.  Şi-a creat, ca şi Elena Lupescu, o reţea de influenţă, filtrând toate contactele şi deciziile lui Nicolae Ceauşescu. A fost considerată responsabilă pentru aproape toate abuzurile şi privaţiunile regimului Ceauşescu. A intervenit în viaţa. A sfârşit executată, ca şi soţul ei, la Târgovişte, în urma Revoluţiei din Decembrie 1989, la 25 decembrie 1989.

Soţii Ceauşescu

Elena Băsescu, fata fostului Preşedinte al României Traian Băsescu a stârnit numeroase controverse, considerându-se că a fost propulsată de tatăl ei în viaţa politică, direct din domeniul în care se remarcase, al modei. Vânată pentru gafe, pentru declaraţii, Elena Băsescu a devenit europarlamentar în 2009, presa relatând pe larg despre „dedesupturile” acestei campanii.

Elena Udrea, „blonda prezidenţială”, este una din „femeile tinere” ale politicii româneşti. Formată în anturajul fostului Preşedinte Traian Băsescu, încă de pe vremea în care acesta era Primar General al Capitalei, Elena Udrea a fost ministru, parlamentar. A fost asociată de presă cu abuzurile fostei administraţii Băsescu, fiind ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, care gestiona deosebit de importantele fonduri europene accesate de România. Au stârnit hohote de râs şi multe critici declaraţiile unui primar dintr-una din localităţile ţării, care se lăuda la capitolul realizări personale că „dormea cu poza doamnei ministru sub pernă”. Presa i-a urmărit apariţiile, fiind prezentată ca un fel de „Imelda Marcos”, soţia fostului dictator filipinez Ferdinand Marcos, celebră prin colecţia impresionantă de pantofi. Elena Udrea a ţinut prima pagină a ziarelor şi prim-planul televiziunilor de ştiri, unde se vorbea în permanenţă de ţinutele sale, bijuterii, accesorii, multe evaluate la mii şi zeci de mii de euro, în contextul austerităţii impuse de guvern, mai mult decât de realizările avute ca ministru. O altă apariţie controversată a fost aceea când a venit la televizor îmbrăcată sobru, lucrând cu andrelele, sau dând cu mopul. Poate că a fost omul politic cel mai des comparat cu Elena Ceauşescu.

A stârnit controverse atunci când a decis să candideze la preşedinţia României, ca beneficiar al sprijinului lui Traian Băsescu. Numele fostului ei soţ, dar şi al ei personal sunt implicate în prezent în anchete privind mari dosare de corupţie.

Oare poate Coana Europa să stea liniştită? Să fie şirul Elenelor din politica românească unul încheiat? Îndrăznesc o întrebare: cine va fi următoarea Elenă?