Biblioteca Metropolitana - 18 sedii revendicate, spatii neigienizate si fara calculatoare

Biblioteca Metropolitana a sarbatorit ieri implinirea a 165 de ani de lectura publica in Bucuresti. Evenimentul a fost, insa, mai mult un prilej de a atrage atentia asupra deficientelor si greutatilor

Biblioteca Metropolitana a sarbatorit ieri implinirea a 165 de ani de lectura publica in Bucuresti. Evenimentul a fost, insa, mai mult un prilej de a atrage atentia asupra deficientelor si greutatilor pe care le inregistreaza bibliotecile publice din Bucuresti, decat un motiv de bucurie. Daca pe 8 iunie 1838 se deschidea prima biblioteca publica bucuresteana, in prezent, locuitorii Capitalei beneficiaza de serviciile a 46 de filiale care pun la dispozitie, prin intermediul a 142 de angajati, un numar de 1,4 milioane de volume. Chiar daca ar putea parea generoase, cifrele de mai sus sunt, conform documentelor puse la dispozitie de Biblioteca Metropolitana Bucuresti, mult sub standardele prevazute, atat de normele internationale, cat si de legea romaneasca a bibliotecilor. Numarul de filiale, raportat la numarul de locuitori ai Bucurestiului, este mai mic cu 36 fata de necesar (bucurestenii ar avea nevoie, conform legii, de nu mai putin de 76 de fliliale), iar deficitul de publicatii este de 507.735 unitati bibliografice. Nici in privinta personalului Biblioteca Metropolitana nu sta mai bine, fiindu-i necesari inca 131 de angajati calificati. Cel mai dramatic aspect este starea deplorabila a majoritatii sediilor Bibliotecii Metropolitane. 18 dintre acestea sunt revendicate de fostii proprietari, iar 9 filiale nu au nici macar grup sanitar, fapt ce frizeaza absurdul intr-o tara considerata civilizata. Spatiile sunt mici, improprii, neigienizate si nemodernizate, in timp ce mobilierul este invechit si insuficient. Cu exceptia a doua filiale din sectorul 1, in toate celelalte filiale din Bucuresti nu exista nici un calculator. De asemenea, colectiile puse la dispozitia cititorilor sunt depasite moral si fizic in proportii situate intre 20 si 40 la suta. Astfel, Biblioteca Metropolitana inregistreaza decalaje uriase, nu numai fata de biblioteci similare din Europa (la Budapesta - 1.800.000 locuitori - desprins de 80 de filiale, un sediu central ultramodern dotat cu tehnologie informationala de ultima generatie; la Chisinau - 810.000 locuitori - au 65 de filiale), dar si fata de biblioteci judetene din Romania. La sfarsitul anului 2001 multe localitati cu 100 -350 de mii de locuitori stateau mult mai bine sub aspectul dotarii tehnice: la Cluj Napoca erau 63 de calculatoare, la Braila 70, la Galati 60, in timp ce Biblioteca Metropolitana din Bucuresti are acum 24 de calculatoare, majoritatea depasite ca performanta, aflate cu precadere in sediul central. Responsabilul principal pentru aceasta situatie este Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in subordinea caruia se afla Biblioteca Metropolitana. In ultimii 13 ani, acesta "nu a luat masuri de asigurare a spatiilor necesare si de finantare a institutiei, asa cum au procedat multe consilii locale judetene pentru bibliotecile publice din capitalele de judet" - se afirma intr-un comunicat dat publicitatii de Biblioteca Metropolitana. Relevant in acest sens este faptul ca suma alocata in 2002 pentru achizitii a fost de 3 miliarde de lei, tot atat cat a avut Biblioteca Judeteana Maramures, care serveste municipiul Baia-Mare, cu numai 150.000 de locuitori. In aceste conditii, "Biblioteca Metropolitana Bucuresti se afla in imposibilitatea indeplinirii integrale a misiunii, obiectivelor si responsabilitatilor sale, intrucat nu asigura accesul la serviciile de informare comunitara si lectura decat pentru mai putin de jumatate dintre membrii comunitatii bucurestene (1.923.000 locuitori)", se afirma in comunicatul Bibliotecii. Acelasi comunicat atrage atentia: "Cu fiecare luna ce trece, fara luarea unor masuri eficiente, (...) decalajele se vor accentua tot mai mult fata de multe biblioteci din capitalele de judet ale Romaniei".