Dacă marile proiecte de aniversare se lasă încă aşteptate, ceva se poate face cu un efort minim şi costuri insignifiante: schimbarea denumirii unor străzi, pentru a reflecta importanţa acestui an şi, mai ales, pentru a cinsti memoria unor personalităţi. În locul lor cinstim, spre exemplu, industria. Probabil că ponderea în PIB de aproximativ 23% este motivul pentru care i se aduce un omagiu şi la nivelul denumirii străzilor: Acetilenei, Bauxitei, Cimentului, Azotului, Betonierei, Ţiglelor, Ecluzei, Vagonului. Pasionaţii de pescuit sunt şi ei fericiţi, pentru că ar putea locui pe Undiţei, Plutei, Crapului sau Bibanului. O parcurgere a listei cu denumirile străzilor din Bucureşti te face să te gândeşti că poate cei care le-au ales n-au trecut niciodată pe Muzelor. Toate acestea se pot îmbunătăţi, iar martori ne-ar putea fi locuitorii de pe Perfecţionării, colţ cu Mânzului, paralelă cu Documentului.

Se apropie ziua de 27 martie, zi în care vom sărbători o sută de ani de la unirea Basarabiei. Şi totuşi, printre Bauxită, Crapi şi Bibani, nu s-a găsit o stradă care să poarte numele lui Pantelimon Halippa, preşedintele Sfatului Ţării care a votat Unirea cu ţara în 1918, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia. Nici Iosif Jumanca, Gheorghe Grigorovici, Constantin Titel Petrescu, Ion Clopoţel sau Ion Flueraş nu şi-au împrumutat numele unor străzi, asta deşi destinele lor sunt legate de momentul Marii Uniri şi de progresul României. Dar la ce altceva ne-am aştepta, când până şi Iuliu Hossu, cel care a citit maselor adunate la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918 proclamaţia de Unire a Transilvaniei cu ţara, a fost învins de azot şi acetilenă. Lui Samoilă Mârza, „fotograful Unirii”, i se dedică o expoziţie şi o piesă de teatru chiar duminica aceasta, la Teatrul Naţional din Bucureşti, însă edilii Capitalei nu l-au considerat suficient de important încât să îi dedice măcar o intrare, dacă nu o alee.

Iar dacă vom reuşi să cinstim astfel memoria celor care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, poate că nu ne vom opri aici şi vom continua şi cu alte personalităţi ale culturii şi spiritului românesc, care, de asemenea, nu se regăsesc în nomenclatorul străzilor din Bucureşti, sau ale altor oraşe, cum ar fi Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Radu Gorun, Ilie Moscovici, Vlad Georgescu, Mihai Korne, Noel Bernard sau Cicerone Ioniţoiu.

Fac astfel un apel către toţi edilii din România, ca în Anul Centenarului să identifice acele străzi care ar trebui redenumite şi să readucă astfel în atenţia publică personalităţi pe care nicicând n-ar trebui să le uităm. Momentan, lista conţine câteva nume, însă ea rămâne deschisă. Dacă în Anul Centenarului Marii Uniri nu vom realiza acest lucru, atunci când?