61 de ani de la moartea lui Pătrăşcanu. „În dragoste, ca şi în politică, trebuie să ştii unde să te opreşti“

61 de ani de la moartea lui Pătrăşcanu. „În dragoste, ca şi în politică, trebuie să ştii unde să te opreşti“

Lucreţiu Pătrăşcanu. FOTO Arhivă Adevărul

Lucreţiu Pătrăşcanu e primul ministru comunist în guvernele postbelice, persoana care controlează Justiţia timp de patru ani. În februarie 1948, e îndepărtat din funcţie, iar după şase ani de anchetă, în urma unui proces-spectacol, e luată decizia condamnării sale la moarte. În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954, la ora 03.00, intelectualul comunist e împuşcat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucreţiu Pătrăşcanu, „comunist de salon”, e la 23 august 1944 unul dintre cei mai cunoscuţi membri ai minusculului Partid Comunist Român. E văzut ca politianul din rândul formaţiunii comuniste cu care se poate discuta, face politică. 
 
La 24 august 1944 devine ministru interimar la Justiţie, iar după câteva luni ajunge ministru plin. E apreciat de adversarii politici, ovaţionat de mulţumimi, dar îşi atrage duşmănia colegilor de partid. 
 
Notorietatea sa va conta decisiv la ostracizarea sa treptată. În urmă cu două decenii, în 1923, tânărul comunist îi mărturisea prietenei Anca: „În dragoste, ca şi în politică, trebuie să ştii unde să te opreşti“, potrivit unei scrisori citate de istoricul Lavinia Betea în volumul „Lucreţiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist“. 
 
Intelectualul comunist nu a ştiut să se retragă la timp. Va plăti cu propria viaţă. La 28 aprilie 1948, chemat telefonic, pleacă spre Ministerul de Justiţie. Bănuia ce urma să se întâmple şi este pregătit. Are asupra lui otravă, cusută în tivul pantalonilor. „Am purtat acest tub asupra mea până în vara anului 1949 când, din cauza căldurii şi a umezelei, otrava s-a descompus şi am aruncat-o“ , scrie la 5 aprilie 1950, într-o declaraţie dată anchetatorilor. 
 
Va avea şi alte încercări de sinucidere în următorii ani. Şase ani durează anchetarea sa, iar probele concludente privind vinovăţia comunistului, lipsesc şi astăzi
 
La 14 aprilie 1954, Colegiul Militar al Tribunalului Suprem, cu unanimitate de voturi, prin sentinţa numărul 49, hotărăşte condamnarea lui Pătrăşcanu la moarte şi confiscarea averii. Era considerat vinovat de „crimă contra păcii“ şi „crimă de înaltă trădare“ . Condamnatul la moarte refuză să scrie o cerere de graţiere. Trei zile mai târziu, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, la ora 3.00, Pătrăşcanu este executat cu un glonţ în ceafă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: