442 de ani de la masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu

442 de ani de la masacrul
din noaptea Sfântului Bartolomeu

Tablou care o înfăţişează pe Caterina de Medici cum analizează cele petrecute în noaptea de 23-24 august 1572. FOTO: ma-planete.com

Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu, 23-24 august 1572, este unul din cele mai sângeroase momente a  cărui bază este dată de confruntările religioase între diferite confesiuni ale creştinismului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cumplita persecuţie a „hughenoţilor”, cei care îmbrăţişaseră protestantismul, are loc în noaptea de 23 spre 24 august 1572 pe întreg teritoriul Franţei, în ziua de 24 august calendarul romano-catolic fiind comemorat Sfântul Bartolomeu. Însă pentru a înţelege mai bine acest moment, trebuie să înţelegem contextul evenimentelor sângeroase.

La începutul secolului al XVI-lea un nou curent creştin, protestantismul, apare în Europa Occidentală. Acesta este răspândit sub diferite forme, în funcţie de cei care îl predică: Matin Luther, Jean Calvin sau episcopul de Meaux. Cărţile primelor doi vor fi arse în pieţele publice deoarece nu corespundeau practicilor şi învăţăturilor religioase din acea vreme şi puneau sub semnul întrebării autoritatea Bisericii.

De la arderea cărţilor, reprezentanţii Bisericii Catolice din Paris trec uşor la susţinerea condamării unui celebru umanist al vremii, Etienne Dolet care-i ars de viu în piaţa Maubert din Paris, pentru a da un exemplu celor care ar vrea să treacă la susţinerea noilor învăţături religioase.

Cu toate acestea, în Franţa, Biserica Protestanta ia avânt, iar în 1559 chiar ţin un prim sinod în capitala Franţei. Aristocraţia franceză începe să se împartă între susţinătorii catolicismului şi cei ai protestantismului. În plus, 1569 încep confruntările sângeroase între susţinătorii celor două curente creştine.

Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea al Franţei, este cea care are o influenţă hotărâtoare asupra monarhului şi care îl îndeamnă să ia decizia de a să lăsa tabăra catolicilor să-i înlăture pe liderilor protestanţi din Paris. Astfel, în urma intrigilor acesteia şi al unor presupuse planuri criminale ale amiralului Gaspard de Coligny, Carol al IX-lea  accepta trecerea la represalii.

Gaspard de Coligny FOTO: iglesiapueblonuevo.es

Numeroşi protestanţi de vază se aflau chiar în Paris. Aceştia participau la nunta liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Cifre exacte ale hughenoţilor ucişi nu există, însă este înaintat numărul de 3.000 de protestanţi omorâţi în mod brutal, iar în întreaga ţară, în următoarele zile, ajungându-se la aproape 70.000.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: