10 lucruri pozitive despre români şi România ultimilor 25 de ani

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

Românii se pot mândri cu multe performanţe sau recorduri pozitive de-a lungul istoriei, iar sfertul de secol scurs între 1994 şi 2019 ne-a adus numeroase motive de bucurie.

Rezultatele obţinute de sportivi, elevii olimpici care au reprezentat ţara noastră în diverse concursuri internaţionale, nume celebre în cinematografie sau artă - sunt doar câteva dintre momentele de care ne face plăcere să ne amintim. Şi să ne simţim mândri că suntem români.

Pentru că veştile bune îşi fac mai greu loc pe wall-ul de Facebook sau pe portalurile de ştiri, vă propunem să ne amintim de cel puţin 10 motive de bucurie, de lucruri bune care s-au întâmplat din 1994 până azi.

1. Sportivii români au obţinut rezultate excelente. Simona Halep a adus românilor, în octombrie 2017, bucuria de a avea un compatriot în topul tenisului mondial. În urma victoriei din semifinala de la Openul Chinei din Beijing, Simona a devenit noul lider mondial al Clasamentului WTA, fiind prima jucătoare de tenis din România clasată pe locul 1 WTA şi devenind a 25-a jucătoare din toate timpurile care a deţinut această poziţie.

Românii au excelat, în aceşti ani, şi în alte sporturi. La scrimă, Ana Maria Brânză a fost vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing şi a obţinut, alături de echipa ţării noastre, rezultate excelente. Tot în 2008, la Beijing, Alina Dumitru a devenit campioană olimpică la judo.

La gimnastică, echipa României a fost, în repetate rânduri, campioană europeană.

În 2018, un adolescent de 17 ani din Calafat, Adrian Şulcă, a câştigat primul loc la judo la Olimpiada tinerilor de la Buenos Aires. Este cea mai mare perfomanţă a României la această categorie.

2. Aderarea ţării noastre la NATO. Pe 29 martie 2004, România a devenit membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai mare alianţă militară din istorie. Unul dintre marile avantaje este acela că românii beneficiază acum de mari garanţii de securitate.

3. România, stat membru al Uniunii Europene. Pe 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al UE. Momentul a însemnat împlinirea uneia dintre dorinţele cele mai puternice ale românilor şi recunoaşterea apartenenţei noaste la familia europeană.

4. Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Scriitoarea de origine română stabilită în Germania este cel de al treilea câştigător al unui premiu Nobel, după Elie Wiesel (Premiul Nobel pentru Pace, în 1986) şi George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, în 1974).

5. Cinematografia românească cucereşte premii internaţionale. În 2007, filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” al regizorului Cristian Mungiu a câştigat Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes - Palme d'Or. Este primul lungmetraj românesc ce obţine această distincţie.

Cristian Mungiu a câştigat încă un premiu la Cannes, în 2012: pentru cel mai bun scenariu, al filmului „După dealuri”.

O altă performanţă notabilă este şi „Touch me not”/„Nu mă atinge-mă” - lungmetrajul de debut al Adinei Pintilie, care a primit, în 2018, trofeul Ursul de Aur al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin. Pelicula a obţinut şi premiul special pentru cel mai bun lungmetraj de debut.

6. Oraşul Sibiu - Capitală culturală europeană în 2007.  Sibiul a fost în 2007, alături de Luxemburg, Capitală Culturală Europeană. Evenimentul a adus foarte mulţi turişti şi a fost considerat cel mai amplu program cultural organizat în România, iar oraşul vechi de opt secole a avut oportunitatea de a atrage o vizibilitate mai mare, atât pe plan naţional, dar, mai ales, pe plan european şi de a creşte potenţialul turistic al împrejurimilor.

7. Pictorul român Adrian Ghenie - tablouri de milioane. Artistul român stabilit la Berlin este unul dintre cei mai bine vânduţi pictori contemporani ai lumii. Tabloul său „Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro.

În iulie 2014, tabloul „The Fake Rothko”, pictură realizată în ulei pe pânză, a fost cumpărat cu 1,77 milioane de euro.

În februarie 2016, tabloul „The Sunflowers in 1937” , pictura inspirată de lucrarea celebrului pictor Vincent van Gogh „Floarea Soarelui”, a fost vândută prin celebra casa londoneză de licitaţii Sotheby's la preţul de 4.030.918 de euro, stabilind un record personal al artistului român.

8. Elevii olimpici ai României cuceresc premii importante. Olimpicii români au, deja, tradiţie în numeroase domenii. Cea mai recentă performanţă a fost atinsă de echipa Romaniei de robotică. Aceasta a participat, în august 2018, la Olimpiada Internaţională Robotică First Global pentru elevi de liceu, în Mexic, alături de echipele naţionale de robotică din 161 de ţări şi a obţinut locul 1 şi 5 medalii de aur.

9. Florin Morariu, eroul român de la Londra. I se mai spune şi „eroul cu făcăleţ”, pentru curajul dovedit în timpul atacului terorist din Londra din vara lui 2017, când s-a luptat cu teroriştii şi i-a apărat pe londonezi. În aprilie 2019, brutarul venit din Iaşi a fost decorat de Regina Marii Britanii, fiind primul român care primeşte distincţia Reginei pentru curaj.

10. Cele mai multe agrafe de birou lipite de faţă: record stabilit în 2007 de bucureşteanul Aurel Răileanu (40 de ani). Acesta a reuşit, datorită abilităţilor sale magnetice, să ţină pe faţă 61 agrafe de birou timp de 5 secunde! Românul este cunoscut şi drept cel mai puternic magnet uman, iar recordul său face parte din Guinness Book.

Acest articol a fost realizat de către Dacris, o companie autohtonă care sărbătoreşte anul acesta 25 de ani de existenţă. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite