Smaranda Vultur, despre deportările din Bărăgan: „Povestirile celor deportaţi sunt o resursă pentru a şti că răul trece“ INTERVIU 1

La 70 de ani de la „Rusaliile Negre”, „Weekend Adevărul” a discutat cu Smaranda Vultur, antropolog şi cercetătoare a deportărilor, despre contextul istoric al deportărilor, traumele niciodată vindecate cu adevărate ale celor aruncaţi în câmpia Bărăganului şi despre ce înseamnă păstrarea memoriei într-o lume din care, uşor-uşor, cei care au trăit tragediile anilor 50 încep să dispară.

Smaranda Vultur, despre deportările din Bărăgan: „Povestirile celor deportaţi sunt o resursă pentru a şti că răul trece“ INTERVIU Vezi comentarii 1

„Rusaliile Negre“, 70 de ani de la noaptea în care Banatul a fost mutat în arşiţa Bărăganului

„Rusaliile Negre“, 70 de ani de la noaptea în care Banatul a fost mutat în arşiţa Bărăganului

În noaptea de 17-18 iunie 1951, peste 40.000 de oameni din apropierea graniţei cu Iugoslavia erau treziţi de autorităţie comuniste şi informaţi că existenţa lor e un pericol pentru regim. Oamenii au fost forţaţi să-şi pună toată viaţa într-o căruţă şi să plece – următorii cinci ani aveau să-i petreacă departe de Banat, în Bărăganul la fel de arzător ca lupta de clasă.

Actorul Victor Rebengiuc, despre Revoluţie şi Ion Iliescu: „A fost o mare păcăleală” / „Când l-am văzut zâmbind cu gura până la urechi, nu mi-a mai plăcut” | ion iliescu

Actorul Victor Rebengiuc, despre Revoluţie şi Ion Iliescu: „A fost o mare păcăleală” / „Când l-am văzut zâmbind cu gura până la urechi, nu mi-a mai plăcut”

Victor Rebengiuc este de părere că Revoluţia din 1989 „a fost o mare păcăleală”, pentru că nu au dispărut nici securiştii, nici comuniştii, dimpotrivă, ei au continuat să îşi facă politica de construire a unor averi personale mari. Actorul a vorbit la Insider Politic şi despre Ion Iliescu.

Proiectul educaţional şi cultural „1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321-2021)“, eveniment dedicat şi tinerilor din România

Proiectul educaţional şi cultural „1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321-2021)“, eveniment dedicat şi tinerilor din România

Ambasada Germaniei în România organizează, începând din data de 11 mai 2021, împreună cu Ambasada României în Germania, Ambasada Israelului în România şi Fundaţia Magna cum Laude-Reut - Complexul Educaţional Laude-Reut, proiectul cultural şi educaţional „1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321-2021)“.

Soldaţii Armatei Roşii, între legenda „eliberatorilor“ şi amintiri amare despre ocupaţia sovietică: „M-au aruncat lângă morminte şi m-au violat pe rând“ | vladimir putin

Soldaţii Armatei Roşii, între legenda „eliberatorilor“ şi amintiri amare despre ocupaţia sovietică: „M-au aruncat lângă morminte şi m-au violat pe rând“

La fel ca Stalin, Putin şi acoliţii săi nu tolerează nicio critică la adresa Armatei Roşii şi se întrec în elogii care să pună în lumină bravura ei. În contextul marii defilări militare din Piaţa Roşie, menită să continue legenda soldatului sovietic „eliberator de regimul fascist”, merită readuse la suprafaţă câteva aspecte întunecate pe care Moscova le vrea uitate.

Profit de începutul „marii relaxări“ pentru a vă propune  un şir de imagini fabuloase cu locuri şi oameni din România începutului de secol XX. Le-am găsit, alături de multe alte comori, în colecţiile despre ţara noastră adăpostite de impresionanta Bibliotecă a Congresului american.

luna trecuta · comentarii (29)

Vă propun o serie de documente care pot să deschidă porţi către înţelegerea unuia dintre cele mai interesante şi pline de învăţăminte episoade petrecute în zorii României transformate în RPR: tragedia ridicării şi căderii lui Lucreţiu Pătrăşcanu, misteriosul lider intelectual aparent pierdut, nevinovat şi dedicat idealurilor, complet nelalocul său în masa de servitori ai intereselor străine care aserviseră deja România.

acum 2 luni · comentarii (61)

Vă povesteam despre bibliotecile discrete care-şi deschid arareori porţile ruginite şi, poate din această cauză, sunt lăsate pradă uitării cu secretele lor cu tot, chiar dacă tot ce este acolo, într-un fel sau altul, ne poate lămuri de ce suntem aşezaţi într-un fel anume pe harta de putere a Europei şi a lumii.

acum 2 luni · comentarii (154)

Cred că, cel puţin în perspectivă istorică, orice mărturie privind viaţa, faptele şi spusele lui Ştefan cel Mare, aşezat în rândul sfinţilor de Biserica Ortodoxă Română, trebuie lecturată cu maximă atenţie şi descifrată nu numai în funcţie de contextul turbulent al vremurilor respective ci şi ca valoare simbolică şi reprezentativă pentru ceea ce înseamnă poporul român în atât de lunga sa bătălie pentru păstrarea fiinţei sale naţionale.

acum 2 luni · comentarii (65)

Ne aflăm în primăvara lui 1793, pe vremea mitropolitului Filaret, cu puţin înainte ca acesta să cadă în dizgraţia principelui Moruzi. În cancelaria Mitropoliei intră un tip, pe nume Arghir, care-i cere lui Filaret să-l dezlege din căsătoria în care se vedea înlănţuit de mulţi ani.

acum 2 luni · comentarii (6)

Pe 27 martie 2021, cea mai frumoasă surpriză mi-a făcut-o  compatriotul Mircea Druc, care a condus guvernul de la Chişinău, de la  26 mai 1990 la 22 mai 1991. El m-a sunat la telefon cu bucuria că parcă anul acesta au fost mai mulţi jurnalişti din Chişinău care au evocat, cu temeritate, Ziua Revenirii Basarabiei, la Patria Mamă, la 27 martie 1918.

acum 3 luni · comentarii (3)

Cu divergenţele, de ordin intern, existente în legislativele de la Bucureşti şi Chişinău vom avea  parte - şi în 2021 - de o rememorare pur simbolică a celor petrecute pe 27 martie 1918, când a fost întrunit Sfatul Ţării, care a decis revenirea pământului dintre Prut şi Nistru la Patria Mamă. Acum, Kremlinul a acceptat-o pe Maia Sandu la timona judeţelor rupte din România, dar ea este evident obligată să joace un trist cazacioc geopolitic.

acum 3 luni · comentarii (45)

Pentru a celebra Ziua Limbii Române, Asociaţia Identitate Culturală Contemporană şi platforma digitală haisalut.ro organizează concursul de eseuri cu tema „România din biblioteca mea”, care îşi propune să stimuleze cei mai talentaţi elevi din Ucraina să scrie despre România şi să îi premieze, pe zece dintre aceştia, cu câte o tabletă.

acum 4 luni · comentarii (1)

Palingeneza naţionalistă, asociată cu iconografia folclorică a unui imaginar paradis social şi cultural originar, care invocă necesitatea unei reînvieri fundamentată pe o mişcare politică de tip nou, pe stat, biserică, Coroană, tradiţie şi regenerare biologică reprezintă ancora fundamentală a analizei istoricului francez de origine română Traian Sandu intitulată „Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc” (Chişinău, Editura Cartier, 2019).

acum 4 luni · comentarii (58)

La 162 de ani distanţă de la unirea românilor aflaţi la sud şi est de Munţii Carpaţi, datorită alegerii colonelului Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, ulterior şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, România de azi continuă eforturile de modernizare, în pofida unor stavile trecătoare, din ultimele trei decenii, unele fiind obiective, altele fiind subiective.

acum 5 luni · comentarii (33)
Modifică Setările