48 de ani de la scufundarea insulei Ada Kaleh. „A fost foarte frumos, o copilărie cum nici în cărţi nu există, nici în romanele cele mai romane” 3

Marţi seară, la Biblioteca Naţională a avut loc un eveniment dedicat comemorării a 48 de ani de când insula Ada Kaleh („Adakale” în limba turcă), paradisul exotic şi totodată fiscal situat la trei kilometri în aval de Orşova, a fost acoperită pentru totdeauna de apele Dunării din ordinul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru a facilita ridicardea barajului Hidrocentralei Porţile de Fier I.

48 de ani de la scufundarea insulei Ada Kaleh. „A fost foarte frumos, o copilărie cum nici în cărţi nu există, nici în romanele cele mai romane” Vezi comentarii 3

Despre suferinţele soldaţilor români în Primul Război Mondial. Povestea descoperirii jurnalului medicului militar Raul Dona, ginerele lui Delavrancea

Despre suferinţele soldaţilor români în Primul Război Mondial. Povestea descoperirii jurnalului medicului militar Raul Dona, ginerele lui Delavrancea

Pe 29 ianuarie 1917, la Vaslui, Raul Dona începea să îşi scrie jurnalul, din dorinţa de a-i lăsa fiicei sale însemnări asupra primelor luni de viaţă. Medic militar şi ginere al lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, provenea din familia generalului Nicolae Dona, participant, în rol de comandant, la Războiul de Independenţă. Jurnalul său a fost recent lansat la Humanitas, unde, printre invitaţi, s-a aflat şi Viorica Milicescu, cea care l-a descoperit.

106 ani de la naşterea Elisabetei Rizea, „viteaza din Nucşoara”. „Şi m-a bătut, doamnă, iar...Da' mai hodinisem, nu mai luasem bătaie doi ani şi am putut suferi”

106 ani de la naşterea Elisabetei Rizea, „viteaza din Nucşoara”. „Şi m-a bătut, doamnă, iar...Da' mai hodinisem, nu mai luasem bătaie doi ani şi am putut suferi”

Astăzi se împlinesc 106 ani de la naşterea Elisabetei Rizea, supranumită „viteaza din Nucşoara“. Simbol pentru curajul dovedit în rezistenţa anticomunistă, aceasta a fost închisă de comunişti 12 ani pentru faptul că a ajutat eroii rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului. „Trei zile dacă mai trăiesc, dar vreau să ştiu că s-a limpezit lumea” a fost ultima dorinţă a Elisabetei Rizea.

Grecia solicită restituirea sculpturilor  din Partenon, aflate în colecţia Muzeului Britanic

Grecia solicită restituirea sculpturilor  din Partenon, aflate în colecţia Muzeului Britanic

La începutul secolului al XIX-lea, Lord Thomas Elgin muta sculpturile de marmură din Partenonul din Atena în Regatul Britanic, pe când Grecia se afla sub dominaţie otomană. Încă de la câştigarea independenţei, în 1832, Grecia a solicitat Marii Britanii returnarea artefactelor, însă fără succes. Marţi, a fost făcută o nouă solicitare în acest sens, când premierul Greciei, Alexis Tsipras s-a întâlnit cu premierul Marii Britanii, Theresa May.

Cum au fost salvaţi mii de evrei în timpul Holocaustului de „Schindler al Japoniei”

Cum au fost salvaţi mii de evrei în
timpul Holocaustului de „Schindler al Japoniei”

Numele lui Oskar Schindler a rămas în istorie pentru curajul de care a dat dovadă în timpul celui de-al doilea război mondial, când a salvat de la Holocaust peste o mie de evrei. Dacă Schindler, iniţial, a fost interesat de obţinerea unui profit cât mai mare pentru fabrica sa, a existat un om care a salvat mii de evrei de regimul nazist, în Lituania, fără să aibă niciun câştig, punându-şi la bătaie cariera şi viaţa: Chiune Sugihara.

Generaţia Marii Uniri, episodul 15: Cum l-a convins Ghiţă Popp pe Stalin să accepte revenirea Transilvaniei la România, în 1944

Generaţia Marii Uniri, episodul 15: Cum l-a convins Ghiţă Popp pe Stalin să accepte revenirea Transilvaniei la România, în 1944

Ghiţă Popp e unul dintre acele personaje care au rămas nemeritat în bezna istoriei: s-a implicat în emanciparea românilor din Austro-Ungaria, a fost voluntar în Marele Război, a participat la Unire, a fost politician onest şi discret în interbelic, a salvat Transilvania după Dictatul de la Viena şi s-a opus comuniştilor cum a putut. După toate acestea, s-a ales cu o condamnare la zece ani de închisoare şi apoi cu domiciliu forţat în Bărăgan.

Societatea românească sub ocupaţia nemţilor, văzută de un soldat german. „Pe mulţi ne surprinde dantura lor puternică, de animale de pradă”

Societatea românească sub ocupaţia nemţilor, văzută de un soldat german. „Pe mulţi ne surprinde dantura lor puternică, de animale de pradă”

Recent, la editura Humanitas, a fost publicat volumul „În spatele frontului. Marele Război aşa cum l-am văzut eu, decembrie 1916- iunie 1918”, de Gerhard Velburg, în traducerea lui Ştefan Colceriu. Cu un simţ al observaţiei extrem de dezvoltat, intelectualul Vleburg, ajuns soldat de ocazie, prezintă realităţile societăţii româneşti cu umor, descriind atmosfera de pe Calea Victoriei sau relaţiile dintre trupele de ocupaţie şi populaţia românească.

Sub privirile unei săli Behague prea pline ochi de miniştri, foşti diplomaţi, funcţionari ai Ministerului francez de Externe, ambasadori, dar şi de ochii românilor din diaspora, ai francezilor care au fost cândva trimişi ai statului francez în România, fotografiile de pe ecranul de proiecţie se derulează într-un ansamblu aproape supranatural:

acum 2 luni · comentarii (19)

Dacă creştinismul ar fi vrut să reuşească în Antichitate, nu ar fi trebuit să admită, vreodată, că femeile au fost primele care au descoperit mormântul gol şi primele care l-au văzut pe Iisus Hristos după ce Acesta a înviat. Şi nici nu ar fi trebuit să accepte că femeile se numărau printre principalii susţinători ai lui Hristos şi, de asemenea, că se numărau printre lideri, în grupul extins de ucenici.

acum 3 luni · comentarii (10)

Peste 100.000 de moldoveni sunt aşteptaţi să participe duminică la Marea Adunare Centenară. Evenimentul va avea loc la Chişinău şi români din toate colţurile lumii se vor strânge să ceară Unirea dintre România şi Republica Moldova. Va fi cea mai mare manifestaţie stradală din istoria Republicii Moldova, după cea care a dus la declararea Independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică.

acum 4 luni · comentarii (32)

Mă văd nevoit să atrag din nou atenţia asupra unui fapt pe care l-am semnalat şi din poziţia de ministru al Culturii. Ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri din 1918, an în care ar trebui să onorăm memoria celor ce au contribuit la realizarea idealului naţional. Şi totuşi, pe mulţi dintre cei care în urmă cu un secol au îndeplinit cu succes cel mai important obiectiv naţional, pare că i-am uitat.

acum 5 luni · comentarii (4)
Postari Recente