Povestea uimitoare a lui Toma Arnăuţoiu, partizanul care a refuzat să îl însoţească pe Regele Mihai în exil, alegând lupta anticomunistă 20

Înainte de a fi liderul grupului de rezistenţă anticomunistă de la Nucşoara, Toma Arnăuţoiu a făcut parte din garda regală. În 1947, când comuniştii l-au forţat să abdice şi să plece din ţară, Regele Mihai i-a propus să îl însoţească, însă Toma a preferat să rămână şi să încerce să ţină piept noului regim.

Povestea uimitoare a lui Toma Arnăuţoiu, partizanul
care a refuzat să îl însoţească pe Regele Mihai în exil, alegând lupta
anticomunistă Vezi comentarii 20

INTERVIU Constantin Dram, profesor universitar: „Admiratoarele îi propuneau întâlniri şi dăruire totală, dar Teodoreanu era fidel unei singure femei“

INTERVIU Constantin Dram, profesor universitar: „Admiratoarele îi propuneau întâlniri şi dăruire totală, dar Teodoreanu era fidel unei singure femei“

„Weekend Adevărul“ a discutat cu Constantin Dram, profesor universitar în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Litere, despre cum s-a înfiripat atât de repede şi de puternic dragostea dintre Ionel Teodoreanu şi Ştefana Lupaşcu, cum a influenţat relaţia dintre cei doi mitul „amantului latin“, dar şi despre prietenia dintre familia Teodoreanu şi Sadoveanu, care a continuat şi după moartea scriitorului.

Alina Pavelescu, istoric: „Paştele din 1917 şi cel din 1918 au fost sărbători triste pentru toţi românii“ INTERVIU

Alina
Pavelescu, istoric: „Paştele
din 1917 şi cel din 1918 au fost sărbători triste pentru toţi
românii“ INTERVIU

Sărbătoare a speranţei, a vieţii dincolo de moarte, Paştele a fost sărbătorit, după putinţă, chiar şi în cele mai tulburi vremuri. Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, povesteşte pentru „Weekend Adevărul“ despre însemnătatea Învierii Domnului la români, în timpul celor două războaie mondiale.

Războiul nu mai este în istorie, este în prezent, iar ultimatumurile se rostesc din nou în estul Europei. Nu mai este vizată România, însă Ucraina este cea atacată de principala moştenitoare a imperiului sovietic, Federaţia Rusă. Proverbul românesc „lupul îşi schimbă părul, însă năravul – ba”, ilustrează cel mai bine situaţia în care ne aflăm de la Marea Neagră.

În 25 mai 1798, Alexandru Calimachi, la acea vreme domn al Moldovei, îi face un cadou lui Carp, boier însemnat, de la Curtea sa. În loc să-l recompenseze cu o primă, cu un ceas frumos ori cu o diplomă de onoare, îi dă în dar doi sclavi. Îi şi vedem, un bărbat şi-o femeie, gătiţi cu fundă roşie şi aduşi plocon la poarta lui Carp. Aceştia sunt Jodin sin Martin şi Jaluna. Tată şi fiică.

acum 22 zile · comentarii (0)

Tema articolului va fi dezvoltată pentru a prezenta teroarea regimului sovietic de la naşterea până la prăbuşirea acestuia, în comparaţie cu alte câteva exemple de terorism de stat, aşezată în context istoric şi exemplificată inclusiv cu raportarea terorismului de stat al URSS la România, incluzând în partea de început şi poziţionarea teoretică actuală raportată la fenomen.

acum 2 luni · comentarii (6)

Să readucem în memoria colectivă prin dialog sau dezbatere un anume subiect sau o temă cred că e mai simplu decât a vorbi despre oameni, mai ales, despre cei care s-au remarcat de-a lungul vieţii prin complexitatea personalităţii lor şi care au jucat un rol în societate, fie prin ideile sau faptele lor, iar liberalul Radu Câmpeanu ar putea fi unul dintre cei care merită o evocare într-un dialog cu Vartan Arachelian.

acum 2 luni · comentarii (11)

În seara zilei de 31.03.2022, dr. Liviu Mureşan, un prestigios geopolitician,  îmi semnala mesajul primit pe WhatsApp: "Cu regret vă anunţăm că astăzi s-a stins tata,  generalul Niculae Spiroiu. Va fi depus de mâine după-amiază la capela cimitirului Ghencea Militar. Ceremonia de înmormântare va avea loc duminică, la ora 11. Cristina şi Marius Spiroiu."

acum 3 luni · comentarii (8)

În mijlocul Epocii Fanariote, pe la 1769-70, Bucureştiul s-a aflat sub ruşi. Trupe una, după alta, bărbaţi cheflii, unii franţuziţi, alţii doar puşi pe distracţii, au năvălit în Ţările Române. E vorba despre Războiul ruso-turc (1768-1774), pe vremea Ecaterinei a II-a. Turcii au primit o bătaie istorică la Hotin, apoi colonelul Karasin a ocupat Bucureştiul, care n-a opus nicio rezistenţă.

acum 4 luni · comentarii (5)
Modifică Setările