VIDEO Vintilă Mihăilescu, antropolog: „Populaţia are un comportament incoerent faţă de problema maidanezilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Antropologul Vintilă Mihăilescu a vorbit la Adevărul Live despre maidanezii din România, care se află la graniţa comportamentului uman: există „cuţofili“ şi „javrofobi“, adică iubitori de animale şi persoane care le detestă. Această ruptură la nivelul societăţii este, potrivit lui Vintilă Mihăilescu, una dintre cauzele situaţiei neclare în privinţa câinilor vagabonzi din România.

Studiul antropologic realizat de Vintilă Mihăilescu pleacă de la un caz real, al căţelului Leuţu. „Este un personaj real şi emblematic. E un căţel al străzii, din Buşteni, care e mai aparte, pentru că a fost pe jumătate adoptat de vecini: jumătate din cuşcă este în curtea oamenilor, jumătate pe stradă. Doarme în acea cuşcă, unde este hrănit şi îngrijit. Este o frontieră fizică: Leuţu este şi al cuiva, şi al tuturor, este şi sălbatic, şi domestic“, a punctat Mihăilescu.  

Totodată, numărul maidanezilot a crescut din cauza celor care renunţă la animalele de companie lăsându-le pe stradă. „E o problemă a oamenilor care au început să dea drumul pe stradă animalelor de companie. Acest lucru arată un raport foarte ambiguu în relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat. După mulţi ani de comunism, în care spaţiul public era etatizat, autorităţile s-au retras cu desăvârşire, cetăţenii având libertatea de a-l folosi după bunul plac“. 

Ideologia animalului de companie

Termenii de „cuţofili“ şi „javrofobi“ indică cele două tipuri umane ce caracterizează populaţia din România. „Aceste tabere încep să capete noţiuni de războaie religioase, precum martirizare sau sanctificare. În spatele acestei situaţii, există nişte atitudini mult mai largi. În ţările vestice, acestea au devenit o ideologie: căţelul a ajuns din curte, în casă, în cameră, în pat. Sunt firme care organizează nunţi pentru câini. Sunt cimitire în SUA în care s-a permis înmormântarea câinelui alături de stăpân“, a completat antropologul. 

Fiecare fiinţă trebuie să stea la locul ei – omul, în casă, câinele, pe lângă casă, ursul, în pădure. Orice deplasare din spaţiul său obişnuit devine periculoasă.  Vintilă Mihăilescu, antropolog

„Un sfert din populaţia de până în 35 de ani din ţările vestice preferă prezenţa animalului de companie în defavoarea partenerului, de Ziua Îndrăgostiţilor. Relaţiile de familie – reciprocitate, sociabilitate – s-au erodat tot mai mult, solidaritatea faţă de familie a devenit secundară, iar oamenii au început să-şi caute alte relaţii preferenţiale“, a mai spus Vintilă Mihăilescu. 

Oamenii au început să creadă că animalele sunt mai bune decât semenii lor. În cartea lui Vintilă Mihăilescu se regăseşte un sondaj care arată câţi oameni vorbesc cu animalele lor de companie, fiind convinşi că necuvântătoarele îi înţeleg. „Din secolul al XIX-lea se instalează în literatură conceptul de câine ca prieten al omului, iar în prezent se revarsă această sensibilitate tot mai mult. Probabil că şi singurătatea oraşului, sentimentul de alienare e un factor care a încurajat această atitudine“, a explicat Mihăilescu. 

Antropologul Vintilă Mihăilescu, despre „cuţofili“ şi „javrofobi“ 

„Pe partea cuţofililor, argumentele sunt de partea asemănării cu omul: au şi ei suflet, sunt apropiaţi condiţiei de om, pe când javrofobii sunt, de fapt, impotriva a tot ce înseamnă javră: câinii vagabonzi, ţiganii, homeleşii etc., până la politicieni“, a subliniat Vintilă Mihăilescu. 

„Persoanele singure, bătrâne îşi iau aproape un suflet, un animal de companie. Ar trebui, deci, să fie mult mai frecvente în aceste cazuri. Ei bine, de fapt cazurile mai întâlnite sunt în familiile tinere cu copii“, a mai specificat antropologul. 

„Populaţia nu are un comportament coerent faţă de problema maidanezilor. Cei care îi iubesc îi vor mângâia tot timpul, iar cei care îi urăsc nu vor înceta să-i persecute. (...) Trebuie lucrat în amonte, cu modalităţi drastice de a-i responsabiliza pe posesorii de animale de companie. Fără o responsabilizare a populaţie şi o organizare a serviciilor publice, nu ajungem nicăieri. Trebuie să ne hotărâm: coteţul lui Leuţu este înăuntru sau în afară?“, a încheiat Vintilă Mihăilescu. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite