Vara se numără bestsellerurile. O selecţie personală Bookfest
0
M-am plimbat ieri prin târgul Bookfest, care are loc la Romexpo până duminică, şi am făcut o selecţie a highlight-urilor acestei ediţii, in my opinion. Continuând un trend al ultimilor ani, autorii români (de literatură, şi nu numai) se bat în interesul publicului cu cei de peste hotare.
Mai sunt încă patru zile de târg („căldură mare“ şi „târgoveţi – târgoveţe – ţărani – ţărance – intelectuali – artişti – poeţi – prozatori – critici – burgheji“, cum ar fi spus genialul Caragiale), dar e clar că grosul de public şi adevăratul „dever“ (cum spunea tot Nenea Iancu) se vor concentra în ultimele două zile, sâmbătă şi duminică – cu un început timid pe parcursul zilei de vineri –, în weekend având loc cele mai tari şi mai interesante lansări, iar lumea călcându-se în/pe picioare pentru un loc (mai) în faţă („jupe călcate – bătături strivite – copii pierduţi“, zicea, tot în „Tablă de materii“, spiritul nostru tutelar).
Deocamdată, caimacul zilei de ieri, prima dintre cele cinci, a fost luat în mod categoric de lansarea cărţii „Eu.ro“ a preşedintelui Johannis de la Curtea Veche, care, aflat într-un dialog cu Mircea Vasilescu şi Iren Arsene, a debutat cu un emoţionant discurs de felicitare adresat „românilor mei“, care au început, „pas cu pas“, să strivească hidra pesedistă.
„Melancolie, dulce melodie...“
Că vorbeam de „români“, mulţi dintre aşa-numiţii „autori „intelectualii lui Băsescu“, dar, vom vedea, exact aceasta este tema noului volum al lui H.-R. Patapievici, „Anii urii“) lansează titluri nou-nouţe la această ediţie a târgului. Să-i luăm pe rând, cum ne-a învăţat tot Nenea Iancu. Orice carte de Dan C. Mihăilescu este un eveniment, iar „Podul cu vechituri“, volum anunţat de multă vreme, nu face excepţie (lansare vineri, la ora 16.00).
Mult-aşteptata „Melancolie“ a lui Mircea Cărtărescu – volum(aş, deşi aparenţa de carte cartonată, masivă, de 250 de pagini, poate deruta) prin care autorul se „vindecă“ de mega-opusul „Solenoid“, practicând reţeta thomasmanniană a (marilor) cărţi mici (ca dimensiuni, mă refer) printre cărţile mari (nu numai ca dimensiuni) – se lansează sâmbătă, la ora 13.00, când mai e şi aniversarea autorului, care împlineşte 63 de ani (nu e prima oară când ziua aniversară de 1 iunie coincide cu lansarea la Bookfest a unei cărţi a apreciatului scriitor).
Humanitas humanum est
Am fi tentaţi să spunem că „Melancolia“ (titlu dürerian şi eminescian în egală măsură, dar iată acum şi cărtărescian, care bate spre mai vechiul „Nostalgia“, piesă de bază a corpusului literar cărtărescian) este evenimentul Humanitas al acestei ediţii, dar, cum spuneam, şi alţi „autori Humanitas“ se întrec în noi producţii. Vorbeam de „Anii urii“ a lui Horia Patapievici (volum masiv, o radiografie a epocii Băsescu, şi a valului de ură resentimentară pe care acei ani l-au declanşat, ură nestinsă nici până în ziua de astăzi), iar cartea se lansează sâmbătă, la ora 15.00.
Tot sâmbătă, dar la ora 13.45, însuşi directorul editurii, filosoful Gabriel Liiceanu, îşi lansează „Caietul de ricoşat gânduri“ (Patapievici şi Liiceanu îşi vor prezenta cărţile reciproc). Last but not least, scriitoarea Ioana Nicolaie (consacrată ca poetă, dar trecută decis în ultimii ani la proză) lansează „Cartea Reghinei“ duminică, la ora 14.00. Din câte ştim până acum, este un roman greu, dens, „transilvănean“ (în linia Rebreanu-Buzura-Marta Petreu), la care autoarea lucrează de mai multă vreme şi care e posibil să constituie o surpriză (benefică) a literaturii noastre contemporane.
Două bijuterii editoriale, de la Francisca şi Monica
In my opinion şi dintr-un (alt) punct de vedere, evenimentul (nu numai) Humanitas al acestei ediţii a Bookfest-ului (aşadar, per ansamblu) sunt, însă, cărţile editate de neobositul cuplu de profesoare şi editoare Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, specialiste reputate în studii biblice şi limbi clasice („filologie biblică“, să zicem), precum şi-n multe altele. Este vorba despre „Martori ai Fericirii. Şapte vieţi de sfinţi români“, despre episcopii martiri greco-catolici care vor fi beatificaţi duminică la Blaj de către Papa Francisc (lansată şi marţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, desigur apariţia cărţii a fost gândită pentru a coincide cu vizita în România a Suveranului Pontif), şi cel de-al doilea volum („Exodul. Leviticul“) al traducerii „Bibliei după textul ebraic“ (după cel din 2017, cuprinzând „Geneza“), coordonată de cele două autoare, în cadrul unui proiect realizat sub egida Colegiului Noua Europă.
Lansările celor două volume au loc sâmbătă, la ora 14.30 (va prezenta Gabriel Liiceanu), şi respectiv duminică, la ora 14.30 (va prezenta Horia-Roman Patapievici). La stand se mai află apariţii mai vechi din aceeaşi zonă, care pot fi încă achiziţionate, precum cele de exegeză (i-aş spune „propagandă“, dacă cuvântul nu ar suna prost, fiind depreciat) biblică ale americanului Brant Pitre: „Misterul Cinei de pe urmă. Isus şi rădăcinile iudaice ale Euharistiei“ (2016, traducere Monica Broşteanu), „Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus“ (2017, traducere Tatiana Niculescu) şi „Isus Mirele. Cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor“ (2018, traducere de Tatiana Niculescu).
„Raftul Denisei“ rulz
Nici literatura propriu-zisă (adică colecţia „Raftul Denisei“, de la editura Humanitas Fiction) nu stă prea rău la Humanitas la această ediţie a târgului, cu titluri precum „Un lup atârnă în cais, cu capul în jos“, de Mo Yan (autor chinez premiat cu Nobel; lansare vineri, la ora 16.30), „Serotonină“, de francezul Michel Houellebecq (roman tradus în timp record, după apariţia sa în Franţa pe 4 ianuarie; lansare sâmbătă, la ora 16.30), şi „Istoria albinelor“, de Maja Lunde (autoare norvegiană, revelaţie a pieţei internaţionale actuale).
Pentru cei mai mici cititori (dar şi pentru părinţii lor, care nu s-au săturat să se „prostească“), sâmbătă la ora 11, într-un eveniment Humanitas Junior, va fi lansată cartea „Cine a pus piper în mare? Poezii pentru copii“, de Carmen Tiderle (o proaspătă „achiziţie“ a editurii Humanitas, după ce a publicat alte câteva cărţi de acest gen la editura Vellant), cu ilustraţii de Vali Petridean (şi el un excepţional ilustrator lansat de volumele de la Vellant). Vorbind de clasici, o lansare precum cea a lui Franz Kafka, „Vizuina. Proză postumă“ (duminică, ora 15.30), în prezentarea lui Mircea Cărtărescu, are savoarea ei (autorul va prezenta, tot duminică, dar de la ora 12.00, şi cele mai noi apariţii din colecţia „Ştiinţă“, cărţi despre „inteligenţa artificială“ şi despre natura timpului şi a realităţii).
Sarah Perry, in persona la Bucureşti
Trecând la editura Nemira (deloc una tânără, dar mai dinamică decât multe dintre editurile aşa-zis mai „tinere“), printre cele mai interesante apariţii de aici se află, chiar dacă mai vechi, cele două romane ale francezului Mathias Enard (revelaţia literaturii franceze contemporane, autor pe care e posibil să-l vedem în toamnă şi in persona): „Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi“ şi „Busola“ (ambele în traducerea lui Cristian Fulaş). Fireşte că evenimentul Nemira al Bookfest-ului este vizita autoarei britanice Sarah Perry, invitată de onoare a târgului.
„Marea Britanie este ţara invitată anul acesta în cadrul Bookfest şi scriitoarea Sarah Perry va fi prezentă pentru lansarea celui mai recent roman, «Melmoth», care apare în colecţia Babel. Cunoscută publicului român deja cu «Şarpele din Essex», un roman neo-victorian savuros, Sarah Perry revine cu o poveste gotică postmodernă cu totul inedită în peisajul literaturii actuale“,
comunică editura.
Evenimentul de lansare va avea loc vineri, la ora 18.30, la standul ţării invitate (stand conceput de artistul Virgil Scripcariu, pe tema „Crossing Borders“), în prezenţa autoarei Sarah Perry. Iar pentru fanii „GoT“, care tocmai s-au despărţit de serialul preferat, mai pot rămâne încă puţin în universul Westeros citind cartea „Foc şi Sânge“, de George R.R. Martin, „o poveste din universul Urzeala Tronurilor, care reiterează istoria misterioasei şi sângeroasei dinastii a Targaryenilor, în cei 300 de ani când dragonii zburau deasupra Westerosului“.
Polirom, ART, Vellant
Din oferta Editurii Polirom, selectăm următoarele titluri: Marius Oprea, „Studiu de fezabilitate pentru mîntuire. 101 povestiri despre România“ (cu toată deriva sa politică, rămâne un autor foarte important; lansare joi, la ora 18.00); Biblioteca Ioan Petru Culianu (marele savant de origine română, de la a cărui asasinare la Chicago s-au împlinit recent 28 de ani), „Jocurile minţii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie. Ediţia a II-a“ (lansare vineri, ora 17.00); Biblioteca Medievală, „Fraţii Purităţii, Epistolele despre logică. Ediţie bilingvă“ (sâmbătă, ora 11.00); noutăţi Polirom Junior (romane grafice după Harper Lee şi George Orwell!), prezentate de Veronica D. Niculescu, Raluca Selejan şi Oana Doboşi-Potcoavă (sâmbătă, orele 12.00 şi 13.00); Cristian Tudor Popescu, „Vremea Mînzului Sec“ (reeditarea romanului din 1990; sâmbătă, ora 13.00); Paul Celan, „Opera poetică II“ (traducere George State; sâmbătă, ora 14.00); literatură engleză în Biblioteca Polirom: Jonathan Coe, „Numărul 11 sau Mărturii despre nebunie“, şi Ian McEwan, „Maşinării ca mine“ (sâmbătă, ora 15.30; evenimentul va avea loc la standul Marii Britanii); seria de autor Albert Camus, „Vara. Nunta. Moartea fericită“ (sâmbătă, ora 16.00); eseuri în Biblioteca Polirom: Jonathan Franzen, „Sfârşitul sfârşitului lumii“, şi Daniel Mendelsohn, „O odisee“ (duminică, ora 13.00). Tot aici s-a reeditat şi romanul „Apropierea“ de Marin Mălaicu-Hondrari, ecranizat în filmul „Parking“ realizat de regizorul Tudor Giurgiu, care va avea premiera mondială vineri seară în deschiderea TIFF Cluj-Napoca.
Grupul editorial ART continuă „ofensiva“ pe zona benzilor desenate şi a „romanelor grafice“, cărora le-a dedicat un imprint special, „Grafic“ – aici apar titluri noi şi foarte interesante, precum „Sandman“ (singurul roman grafic scris de celebrul Neil Gaiman) sau „Saga“. Una dintre cele mai interesante apariţii de la ART este însă, chiar dacă datând din primăvară, romanul „4 3 2 1“, al americanului Paul Auster (consacrat de „Trilogia New York-ului“), volum masiv, de 900 de pagini, cu un pronunţat caracter testamentar, un apogeu, un nec plus ultra, al carierei marelui scriitor de peste Ocean. Tot ART-ul oferă şi o mult-aşteptată reeditare (pentru prima oară la această editură): „Cronicile din Amber #1. Nouă prinţi din Amber“, a apreciatului autor de SF şi fantasy Roger Zelazny (apariţie a editurii Paladin). Tot aici (la YoungArt), încă o frumoasă surpriză: apariţia cărţii a patra, „Harta zilelor“, din seria „Miss Peregrine“ a autorului american Ransom Riggs (al cărei prim volum a fost ecranizat de regizorul Tim Burton în filmul „Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children“, din 2016).
Din apariţiile editurii Vellant (editură mai mică, dar cu publicaţii de o calitate a conţinutului şi eleganţă grafică desăvârşite), ne-au atras atenţia două noi titluri: o masivă „Istorie a operei. Ultimii patru sute de ani“ (autori: Carolyn Abbate şi Roger Parker) – veritabilă carte-album, 450 de pagini format mare şi cu scris mărunt, cu „tot ce aţi vrut să ştiţi vreodată despre operă şi nu aţi avut pe cine să întrebaţi“ – şi, în colecţia de cărţi de ştiinţă Versant, „Minţi posibile. Douăzeci şi cinci de perspective asupra inteligenţei artificiale“ (editor John Brockman), volum care n-ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă, conţinând pagini halucinante despre viitorul nostru ca specie şi civilizaţie. Tot aici, editorul şi jurnalistul Dan Pleşa surprinde cu un volum de „povestiri scurte“ (le-am putea spune, conform terminologiei corecte, „schiţe“), intitulat „Poveşti de dragoste şi neputinţă“. Sunt „21 de povestiri cinematice, senzuale, scrise într-un stil de o naturaleţe flagrantă, cu o carismă instantanee“, conform prezentării de pe coperta cărţii.
Duminică, de la ora 15.00, editura Vremea va lansa romanul Dan Stanca, cel mai recent titlu inedit apărut în seria de autor dedicată romancierului.
Se încarcă comentariile...
