Un gigant al legiferării: Spiru Haret

Reforma lui Spiru Haret a fundamentat, legislativ, modernizarea învăţământului românesc la toate nivelurile: primar, profesional, secundar şi superior, dar şi dezvoltarea instituţiilor culturale.

La iniţiativa domnului profesor universitar Laurenţiu Şoitu, Preşedintele Conferinţei de la  Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, am alcătuit antologia Spiru Haret, Laws and normative acts on school and education, constituită din legi şi acte normative elaborate de Ministrul Spiru Haret, preluate din Operele lui Spiru Haret, vol. I-XI, (Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirneţ, Prefaţă de Remus Pricopie), Bucureşti: Editura Comunicare.ro, 2009-2010. Un sprijin direct in editarea lucrării am primit din partea domnului academician Ioan Aurel Pop, Rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a domnului prof.univ.dr. Ioan Bolovan, Prorector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Această carte este o premieră fiindcă, din câte cunosc, ea este prima apariţie, în limba engleză, a unei lucrări semnate de Spiru Haret.

Volumul Spiru Haret, Laws and normative acts on school and education apare cu prilejul celei de-a patra ediţie a Conferinţei Internaţionale de educaţia a adulţilor cu tema Educaţia Adulţilor  în universităţi. Perspective locale şi regionale, şi a Ceremoniei de includere a lui Spiru Haret în International Adult and Continuing Education Hall of Fame, Oklahoma University, USA. Ambele manifestări se vor desfăşura la Iaşi în perioada 27-30 aprilie 2014.

Volumul cuprinde secţiunile: 1. Legi; 2. Alte acte normative; 3. Din Raport la Rege  asupra activităţii Ministerului de Instrucţie; 4. Expunere de motive la proiectul de lege pentru organi­zarea învăţământului secundar şi superior.

Am inclus patru legi elaborate de Haret: 1. Lege asupra învăţământului secundar şi superior din 23 martie 1898, cu modificările introduse prin legea promulgată cu decretul regal nr. 2.727 din 9 iulie 1901; 2. Lege asupra învăţământului profesional de la 31 martie 1899, cu modificările introduse prin legea promul­gată cu decretul nr.  2.727 din 9 iulie 1901; 3. Lege pentru înfiinţarea şi organizarea Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române; 4. Lege pentru înfiinţarea casei de economie, credit şi ajutor a corpului didactic

La secţiunea ,,Alte acte normative” m-am oprit la circulare, decizii şi rezoluţii  ale ministrului Haret privind şcoala şi educaţia adulţilor. Menţionez câteva dintre ele: Circulara din 30 ianuarie 1897 către revizorii şcolari pentru aplicarea obligativităţii şcolare, Adresa din 1898 către rectori pentru facerea regulamentelor reclamate de noua Lege a învă­ţământului secundar şi superior, Rezoluţiunea ministerială din 26 decembrie  1898 pentru organizarea învăţământului practic agricol în şcoalele normale şi a grădinilor de pe lângă şcoalele primare rurale, Circulara din 31 august  1902 către prefecţi pentru înfiinţarea cursurilor de adulţi, Ordinul din 30 noiembrie  1904 către învăţătorii ambu­lanţi însărcinaţi cu propaganda pentru tovărăşie, Circulara din 1907 către învăţători pentru înfiinţarea cursurilor de adulţi şi obligaţia înfiinţării lor de către învăţători, Circulara   din  noiembrie 1908 către revizorii şcolari pentru facerea tabloului învăţătorilor distinşi în conducerea şcoalelor de adulţi. La aceste acte normative am adăugat Regulamentul pentru şcolile de adulţi din 1904 şi Programa analitică pentru şcoalele de adulţi din 1905.

Din Raport la Rege  asupra activităţii Ministerului de Instrucţie (1903) am reţinut analizele lui Haret despre acţiunea şcolii în afară de şcoală, lupta antialcoolică, cercurile culturale, şezătorile săteşti, şcoli de adulţi, diverse alte moduri de activitate exterioară a şcoalei, biblioteci, reviste şi publicaţiuni populare, serbări şcolare, teatru sătesc.

În fine, la secţiunea  ,,Discursuri” am inserat Expunere de motive la proiectul de lege pentru organi­zarea învăţământului secundar şi superior din noiembrie 1897.

Legile şi acţiunile lui Haret sunt exemplare pentru tipul de reformator orientat spre punerea în mişcare a potenţialului unei naţiuni. El a elaborat acte legislative a căror aplicare a determinat înscrierea şcolii româneşti în direcţia afirmării ei ca instituţie fundamentală a societăţii româneşti, şi, totodată, înscrierea ei pe direcţiile principale ale învăţământului european.

Haret a trecut prin parlament un mare număr de  legi şi a elaborat un număr impresionant de programe şi regulamente indispensabile în aplicarea legilor, în cele trei perioade de ministeriat: a) 1897-1899: 4 legi, 6 programe, 34 de regulamente; b) 1901-1904: 11 legi, 14 programe, 56 de regulamente; c) 1907-1910: 19 legi, 16 programe, 76 de regulamente.

Aşa cum subliniez în studiul introductiv Spiru Haret, Education Reform and School Legislation, prin reformele sale, Spiru Haret a urmărit ralierea societăţii româneşti,  predominant agrare şi ţărăneşti, la cerinţele economiei de tip burghez, la normele europene de  organizare şi administraţie a instituţiilor. În viziunea sa, şcoala are misiunea de a educa, la elevi, deprinderi specifice unei vieţi profesionale diferite de cea tradiţională, agrară. În plus, şcoala are menirea de a forma conştiinţa despre drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti într-un stat democratic constituţional. Spiru Haret a conceput educaţia şi instrucţia ca factori principali de transmitere a cunoştinţelor de bază şi de formare a abilităţilor necesare în activităţile practice: ,,Învăţământul unei ţări este chemat să îndeplinească un întreit scop. În prima linie, el trebuie sa formeze buni cetăţeni. În a doua linie, el trebuie să procure tuturor tinerilor fondul de cunoştinţe care este indispensabil oricărui om în viaţă, fără deosebire de treaptă socială: acesta este învăţământul obliga­toriu. În fine, el mai  trebuie să formeze contingente pentru toate carierele care sunt necesare pentru viaţa completă şi armonică a statului.”, Operele lui Spiru C. Haret, vol. II, Bucureşti: Editura Comunicare.ro, 2009, p. 197.

Spiru Haret, Laws and normative acts on school and education, An anthology, with an introductory study by Constantin Schifirneţ.Translation by Carmen Veronica Borbely and Mădălina Elena Vătămănescu, Presa Universitară Clujeană, 2014.