Top 10 cărţi Humanitas de luat în vacanţă

Editura Humanitas propune cititorilor 10 cărţi de luat la drum în vara asta. Sunt cele mai importante apariţii din ultimele luni, bestsellerurile începutului de vară, apărute în seriile de autor şi colecţiile de literatură, Memorii/Jurnale/Biografii, Istorie şi Ştiinţă.

Literatură/serii de autor

1. Cătălin Dorian Florescu, Bărbatul care aduce fericirea

Traducere de Mariana Bărbulescu
„Îmi văd romanul nu numai ca pe o poveste despre cum îţi cauţi locul în lume, ci şi despre cum poţi găsi prin naraţiune calea spre celălalt.“ (Cătălin Dorian Florescu)
„C.D. Florescu a scris un roman fulminant despre un secol de rătăciri, izgoniri, evadări, de căutare a norocului... Un roman în care abundă fantezia, frumuseţea şi imaginile fantastice. Florescu a dovedit şi până acum că este un povestitor talentat. Aici ne oferă culmea creaţiei sale.“ (Elke Heidenreich, Stern

Trei generaţii şi două poveşti împletite într-un fir care pendulează peste Atlantic, între East River şi Dunăre, între Sulina şi Coney Island, între Broadway şi o leprozerie dobrogeană. Pe fundal se profilează, în secvenţe memorabile, freamătul Americii de început de secol XX, peisajul sălbatic al Deltei, tragedia Turnurilor Gemene şi crâmpeie din România de ieri şi de azi. Vocile cărora Cătălin Dorian Florescu le dă glas – Ray, artist de vodevil de pe Coasta de Est, şi Elena, crescută în orfelinate şi familii adoptive, lucrătoare într-o fabrică de textile – continuă să rezoneze în minţile şi inimile cititorilor şi după deznodământul magistral.

2. Laura T. Ilea, Cartografia lumii de dincolo

„Cartografia lumii de dincolo deambulează între regiuni arhaice ale Transilvaniei şi straniul imperiu al tinereţii eterne creat de Johannes Müller la Aachen, în Germania; între Paris şi New York, oraşul în care Armand Carpentier vrea să pună în practică un proiect pe cât de revoluţionar, pe atât de înspăimântător; între dansul cu rezonanţe barbare de la târgul de fete şi survolarea în trombă a Americii de către Amalia, personajul central al romanului. Mi-am dorit ca această carte să fie premoniţia lumii viitorului. O lume stranie, pe alocuri monstruoasă, condusă de obsesia lui all inclusive şi de noile reguli ale procreării. O lume pe măsura proiectelor extravagante ale celor câţiva excentrici notorii care o locuiesc“, spune  Laura T. Ilea

3. Radu Paraschivescu, Două mături stau de vorbă. Scene româneşti

„O ţară lipsită de autostrăzi şi spitale se leagănă în iluzia excepţionalismului şi a fratelui său de cruce, celmaicelismul. O ţară plină de analfabeţi funcţional se chinuie să-şi ilustreze detenta fabricând produse care ies din conturul normalităţii. O ţară cu şcoli în care plouă şi în care veceul e în fundul curţii se păcăleşte singură prin îndelungi artificii cosmetice. O ţară unde lumea nu mai citeşte adulmecă lacom Cartea – e adevărat, a Recordurilor. O ţară plină de gropi şi de boli cochetează cu vârful clasamentului. O ţară cu mortalitatea infantilă cea mai mare din Europa exaltă traiul bun şi se visează deasupra celorlalte.“ (RADU PARASCHIVESCU)

Memorii/Jurnale/ Biografii

4. Andrew Solomon, Undeva, departe. Călătorie pe meleagurile schimbării: şase continente şi un sfert de veac
traducere de Miruna Fulgeanu
„Călătoria este un exerciţiu prin care, pe de o parte, îţi lărgeşti orizonturile, iar, pe de altă parte îţi defineşti propriile limite. Călătoria te distilează până la o esenţă ruptă de context. Nu te vezi niciodată mai clar decât atunci când eşti în mijlocul unui loc complet străin. În parte, pentru că oamenii presupun lucruri diferite despre tine: adesea, aşteptările lor au legătură mai degrabă cu naţionalitatea ta decât cu nuanţele felului tău de a vorbi, croiala hainelor tale sau înclinaţiile tale politice. În egală măsură, călătoria te deghizează; în mod straniu, te poţi simţi camuflat şi anonim când eşti învelit în prejudecăţile superficiale ale altora. Îmi place să mă simt singur atunci când mă însingurez în mod voit; pot să mă bucur de un loc îndepărtat şi dificil atât timp cât cuiva îi e dor de mine acasă. Nu-mi plac constrânge¬rile sociale, iar călătoria m-a ajutat să mă eliberez de ele.“ (Andrew Solomon)

5. Tatiana Niculescu, Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca
Bestseller
„Arsenie Boca. Cine este acest om care dă sens şi speranţă atâtor vieţi deznădăjduite? Este cultul lui o vastă operaţiune de marketing religios, şi-atât? Are viaţa lui datele recognoscibile ale vieţilor de sfinţi ai creştinătăţii? Cum se face că un om preocupat de profunde căutări intelectuale şi care s-a declarat în repetate rânduri împotriva «minunismului» a ajuns să fie asociat atât de insistent cu miracolul, cu fantasticul, cu paranormalul? Am încercat să dau câteva răspunsuri scriindu-i povestea.
Sunt încredinţată că, dincolo de procesul de canonizare a lui Arsenie Boca şi de controversele pe care acesta le stârneşte, dincolo de turismul religios şi de politicile bisericeşti, biografia lui este cel puţin la fel de pasionantă ca un pelerinaj la locurile secrete din noi înşine, unde se nasc deopotrivă spaimele şi speranţele.“ (Tatiana Niculescu)

6. Mircea Cărtărescu, Un om care scrie. Jurnal, 2011–2017

Bestseller
„Jurnalul meu este pielea mea de rezervă. E un înveliş magic, scriptural. Din când în când pielea adevărată mă apasă ca un costum greoi de scafandru. Atunci mi-o scot şi îmbrac acest tatuaj de cuvinte. În el respir liber, în el pot atinge, în fine, cerul cu palma.” – Mircea Cărtărescu

7. Beata de Robien, Blestemul Svetlanei. Povestea fiicei lui Stalin
traducere de Mariana Piroteală
„Viaţa e neîndurătoare, iar eu am fost luată pe sus ca o crenguţă într-un şuvoi învolburat“, spunea în 1967, la sosirea în Statele Unite ale Americii, Svetlana Allilueva. În Blestemul Svetlanei, Beata de Robien reconstituie destinul tragic al unicei fiice a lui Iosif Vissarionovici Stalin, o femeie pentru care viaţa a însemnat în primul rând perpetua căutare de sine şi fuga de umbra tatălui. Cartea are la bază o mare varietate de surse: documente recent declasificate ale serviciilor secrete americane, fotografii şi documente de arhivă păstrate în Polonia şi în Rusia, mărturii şi scrieri ale Svetlanei, ale rudelor, cunoscuţilor şi prietenilor săi, corespondenţă inedită, bogata istoriografie despre perioada comunistă. Autoarea le valorifică într-o naraţiune ce depăşeşte graniţele biografiei, făcând din protagonista ei eroina unui roman complex – saga de familie, roman istoric, psihologic, poliţist, de dragoste. Personalitate plină de contraste, de lumini şi umbre, fiica lui Stalin este, pe rând, fetiţa care-şi admiră tatăl, ferită de lumea reală între zidurile Kremlinului, tânăra răzvrătită, trăind iubiri complicate şi încercând să scape de stigmatul familiei sale, femeia matură care-şi asumă schimbarea numelui, fuga din URSS şi abandonarea propriilor copii, denunţarea ororilor comunismului şi supravieţuirea în lumea liberă. Iar povestea ei este în sine o lecţie tulburătoare.

8. Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ, Acasă, pe drum. 4 ani teleleu

„Viaţa lor de-a lungul ultimilor ani, când au luat-o teleleu prin lume într-o rulotă de cinci metri pătraţi, în care-au trăit, s-au iubit, au scris, au fotografiat şi-au suferit împreună, ni se pare o fantastică ficţiune, când în realitate noi suntem cei fictivi. Elena şi Cosmin au plecat în căutarea «vieţii care se vieţuieşte» şi-a omului real, care se revelează nu în lumea standardizată şi domesticită în care trăim noi, consumatorii de cultură, ci în sărăcie cruntă, în case dărăpănate, în violenţă incredibilă, în comunităţi uitate de Dumnezeu, în puşcării şi-n ghetouri. Cei doi au băut peturi de bere cot la cot cu oamenii întâlniţi, au povestit cu ei, uneori despre omoruri şi tâlhării, au luat purici şi păduchi de la ei. Au trăit la fel ca ei, uneori mai rău, impregnându-se de damful umanităţii reale. Vorbim adesea de «România profundă» fără să avem habar despre ce vorbim. Prin cartea celor doi ajungem să măsurăm această profunzime.“ – Mircea Cărtărescu

9. Marian Voicu, Matrioşka mincinoşilor. Fake news, manipulare, populism

„Cartea de faţă vine în momentul potrivit. Ţările europene şi societăţile lor trec printr-o fază de dezorientare, uneori chiar de dezbinare. Fake news reprezintă termenul-cheie, o unealtă puternică în mâna celor care râvnesc să slăbească sistemele democratice de tip occidental. Matrioşka mincinoşilor propune cititorului o interpretare critică a unei epoci tulburi şi îi înlesneşte înţelegerea mecanismelor mediatice şi politice care stăpânesc lumea de astăzi. Cartea se bazează pe o vastă bibliografie internaţională şi ajută cititorul român să plaseze dezvoltările politice din România într-un context mai larg. Interpretarea impresionează mai ales prin anvergura analizei şi prin spiritul civic – cel mai bun antidot împotriva forţelor iliberale.“ (Oliver Jens Schmitt)

Stiinţă

10. David Eagleman, Creierul. Povestea noastră
Traducere de Elena Ciocoiu
Închis în tăcerea şi întunericul propriului craniu, creierul ne ţese povestea realităţii şi a identităţii care ne definesc. Renumitul specialist în neuroştiinţe David Eagleman ne poartă într-o inedită călătorie în care vom descoperi alcătuirea misterioasă a existenţei umane. Ce este realitatea? Cine eşti „tu“? Cum iei decizii? De ce are nevoie creierul tău de alţi oameni? În ce fel poate schimba tehnologia omul aşa cum îl cunoaştem? Pe parcursul cercetării sale, Eagleman ne călăuzeşte prin lumea sporturilor extreme, a criminalităţii, a expresiilor faciale, a neurochirurgiei, a intuiţiei, a roboticii şi a căutării nemuririi. Vom putea afla astfel povestea felului în care viaţa ne modelează creierul şi a felului în care creierul ne modelează viaţa.
„La fiecare pagină din Creierul se produce o revelaţie atât de fantastică, încât ţi se taie respiraţia. Ar fi imposibil de absorbit dacă nu am avea cu toţii acel element de-a dreptul extraordinar: creierul. Eagleman se apropie mai mult decât oricine de dezlegarea misterului căutării sinelui înăuntrul materiei cenuşii electrice aflate între urechile noastre.“ (Stephen Fry)