Svetlana Aleksievici, despre „omul sovietic“ şi putinism

Svetlana Aleksievici, despre „omul sovietic“ şi putinism

Născută în 1948 în vestul Ucrainei, Svetlana Aleksievici este unul dintre puţinii scriitori distinşi cu Nobel pentru o operă de nonficţiune     FOTO: Getty Images

Recent a apărut cartea „Vremuri second-hand“, în care scriitoarea laureată cu Premiul Nobel pentru literatură în 2015 face o radiografie a socialismului sovietic, prin mărturiile unor oameni obişnuiţi, dar şi a persistenţei acestor idei în epoca lui Putin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai recentă carte a scriitoarei Svetlana Aleksievici, „Vremuri second-hand“, din 2013, a fost publicată în limba română de Editura Humanitas, în traducerea din rusă a Luanei Schidu, şi a fost lansată la Târgul de Carte Bookfest, în prezentarea Anei Blandiana, a lui Dan C. Mihăilescu şi a Lidiei Bodea. Volumul întregeşte seria „Vocile Utopiei“, consacrată de autoare celor care s-au aflat timp de aproape un secol sub semnul ideologiei comuniste.

Homo sovieticus există – Svetlana Aleksievici l-a întâlnit. În această lucrare polifonică, în care se amestecă voci ale străzii, conversaţii relatate şi decupaje din presă, fiecare mărturie este adevărată. Ceea ce rezultă are un farmec hipnotic... «Vremuri second-hand» este o carte densă şi puternică asemenea unui râu“, scria cotidianul francez „Le Figaro“ despre această elegie închinată „omului sovietic“, supravieţuitorului comunismului real, compusă ca un puzzle din „20 de istorii“ ale unor oameni adevăraţi şi obişnuiţi (procedeu similar tuturor cărţilor autoarei). „Vremuri second-hand“ redă, însă, şi persistenţa acestui mod de a trăi şi, mai ales de a gândi, în Rusia actuală, pentru care Vladimir Putin este mai mult decât au fost ţarii din vechime.

„În societate a apărut «cererea» pentru Uniunea Sovietică. Pentru cultul lui Stalin. Jumătate din tinerii între nouăsprezece şi treizeci de ani consideră că Stalin a fost «cel mai mare om politic». Un nou cult al lui Stalin în ţara în care Stalin a distrus la fel de mulţi oameni ca Hitler?! E din nou la modă tot ce e sovietic... Învie idei demodate: despre marele imperiu, despre «mâna de fier», despre «specificul căii ruseşti»... Au readus la suprafaţă imnul sovietic, există Comsomol, doar că se cheamă «Ai noştri», există partidul puterii, copie a partidului comunist. Preşedintele are aceeaşi putere ca secretarul general. Absolută. În locul marxism-leninismului e ortodoxia... Am întâlnit pe stradă nişte băieţi în tricouri cu secera şi ciocanul şi cu portretul lui Lenin. Ştiu ei oare ce este comunismul?“,

avertizează Svetlana Aleksievici în prefaţa cărţii, intitulată „Însemnările unui complice“.

Foto dreapta sus: Volumul „Vremuri second-hand“ a apărut recent la Humanitas, are 472 de pagini şi costă 65 de lei

O jurnalistă de Nobel

Născută în 1948 în vestul Ucrainei, din tată bielorus şi mamă ucraineană, Svetlana Aleksievici a devenit unul dintre puţinii scriitori distinşi cu Nobel pentru o operă de nonficţiune.

„În ultimii 30-40 de ani, Svetlana Aleksievici a creat portretul individului sovietic şi postsovietic. Cărţile ei nu prezintă însă o istorie a evenimentelor, ci o istorie a emoţiilor – o istorie a sufletului omenesc“, spunea Sara Danius, secretar permanent al Academiei Suedeze.

Mulţi au contestat distincţia şi pe Svetlana Aleksievici pentru profesia ei de jurnalistă, dar a lua asupra ta şi a te încărca de vieţile, de experienţele, de „adevărurile omeneşti“, cum spune ea, ale atâtor oameni, pentru a deveni vocea lor, pentru a vorbi în numele lor, este unul dintre cele mai grele, dar şi cele mai nobile, lucruri din lume.

„Am căutat o metodă literară care să-mi permită o aproximare cât se poate de fidelă a vieţii reale. Realitatea m-a atras mereu ca un magnet, m-a torturat şi m-a hipnotizat, mi-am dorit s-o fixez pe hârtie. Astfel că mi-am însuşit imediat acest gen cu voci omeneşti şi mărturii, probe şi documente reale. Aşa aud şi văd eu lumea – ca pe un cor de voci individuale şi un colaj de detalii cotidiene… În acest fel, pot fi simultan scriitor, reporter, sociolog, psiholog şi preot“,

îşi explica Svetlana Aleksievici metoda de lucru.

„Trilogia războiului“ la Litera

Treptat, opera Svetlanei Aleksievici începe să fie bine tradusă în limba română. Prima carte apărută a fost „Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor“ (1997), publicată de editura Corint chiar cu puţin înainte de anunţul premierii autoarei cu Nobel. În această primăvară, la editura Litera au apărut cele trei volume dedicate de Svetlana Aleksievici experienţei războiului: „Războiul nu are chip de femeie“ (1985, mărturiile femeilor sovietice care au luptat în Al Doilea Război Mondial), „Ultimii martori“ (1985, mărturii ale unor persoane care au copilărit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial) şi „Soldaţii de zinc“ (1989, descrie experienţele soldaţilor sovietici în războiul din Afganistan).

„«Vremuri second-hand» este un mausoleu literar închinat cetăţenilor unui imperiu care a dispărut în trei zile, la fel de fulgerător cum Rusia ţaristă a devenit, în 1917, Uniunea Sovietică. Dar este, mai presus de toate, un monument dedicat celor care, în cursul Istoriei, s-au simţit la un moment dat străini de vremurile pe care le trăiau. Acest exil interior nu poate fi mărturisit decât la persoana întâi, de la suflet la suflet.“ (Julie Clarini, „Le Monde“)

Citeşte şi:

„Războiul nu are chip de femeie“: Opera laureatei Nobel Svetlana Aleksievici începe să fie tradusă în limba română. Au apărut deja două cărţi despre WWII

Recviem pentru Uniunea Sovietică

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările