„Sper să nu fie ultimul târg Gaudeamus“. China este în acest an invitată de onoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Afişul manifestării
Afişul manifestării

Preşedintele director-general al Societăţii Române de Radio (SRR), Ovidiu Miculescu, a declarat, miercuri, la conferinţa de presă dedicată Târgului de Carte Gaudeamus că speră ca această a 23-a ediţie să nu fie ultima, în contextul eliminării taxei Radio-TV, în care ”unii politicieni încearcă să ne treacă strada cu forţa, împotriva voinţei noastre şi a bunei practici europene”, relatează News.ro.

Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură, ”cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de peste două decenii, va avea loc în perioada 16 - 20 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo.

”Noi sperăm din tot sufletul, având în vedere contextul în care unii politicieni încearcă să ne treacă strada cu forţa, împotriva voinţei noastre şi a bunei practici europene, sper să nu fie ultimul târg Gaudeamus, care este unul dintre evenimentele extrem de importante pe care Radio România le organizează, le susţine şi le finanţează exclusiv din venituri proprii, respectiv din contribuţia cetăţenilor”, a declarat directorul Radio România, Ovidiu Miculescu.

Gaudeamus reuneşte, anul acesta, peste 300 de expozanţi şi peste 850 de evenimente editoriale şi profesionale.

Premiera ediţiei: ţara invitată de onoare este una din afara Europei, China.

”Aducem edituri, autori dintr-o ţară cu o dezvoltare extraordinară şi unul dintre marii jucători în toate domeniile. Gaudeamusul de anul acesta în acest moment se arată că va doborî recordurile pe care le-am stabilit anul trecut în ceea ce priveşte numărul de participanţi, de evenimente, sperăm că şi numărul de vizitatori”,

a completat Miculescu.

Consilierul cultural al Ambasadei Chinei, Yan Janwu, a vorbit în conferinţa de presă, despre evenimentele majore care vor avea loc la Romexpo. ”Grupuri de scriitori chinezi se vor întâlni cu scriitori români. Partea română ne-a oferit un stand foarte mare de 350 de metri pătraţi şi China va participa cu peste 2.000 de titluri de cărţi, 3.000 de exemplare şi peste 50 de mari edituri, reprezentate de peste 100 de oameni din domeniu”, a declarat reprezentantul Ambasadei, care a amintit şi sloganul ”Citiţi China!”.

Cele mai importante evenimente la standul chinez vor fi vernisajul standului, pe 16 noimebrie, la ora 12.00, lansarea cărţii preşedintelui chinez Xi Jinping - ”Guvernarea Chinei”, despre teoriile administrării unui stat, pe 16 noiembrie, după-amiaza, şi Forumul editorial România-China, în 17 noiembrie.

Standul Chinei va cuprinde mai multe zone cu destinaţii diferite: Expoziţie de Carte, Expoziţie Culturală (benzi desenate clasice din China, o selecţie de tipărituri chinezeşti antice şi grafică originală de carte pentru copii, aparţinând unor artişti din China) şi Spaţiul de Evenimente care va găzdui, alături de ceremonia de inaugurare a standului Invitatului de onoare, lansări de carte şi momente de tip profesional şi de schimburi interculturale.

La cea de-a 23-a ediţie, Radio România prezintă expoziţii şi secţiuni tradiţionale.

”Carte şi multimedia” este modulul de bază al fiecărei ediţii, care reuneşte oferta la zi de carte tipărită şi electronică, muzică, film, cursuri interactive, de la cele mai importante edituri din ţară şi de peste hotare.

”Bursa Educaţia”, ajunsă la a 19-a ediţie, este o secţiune permanentă rezervată instituţiilor de învăţământ româneşti şi străine, de toate nivelurile, invitate să-şi prezinte oferta educaţională şi editorială.

Salonul de Carte pentru Copii ”Ion Creangă”, ediţia a 13-a, una dintre cele mai dinamice şi interactive secţiuni ale Târgului, va fi un punct de atracţie pentru cei mai mici vizitatori ai Târgului. Atelierul de creaţie Gaudeamus, amenajat în colaborare cu Display Group, într-un stil atractiv şi ludic, potrivit vârstei lor, îi aşteaptă pe toţi copiii prezenţi în târg cu activităţi creative organizate de Biblioteca Metropolitană Bucureşti, cadouri şi numeroase alte surprize.

Expoziţia ”Cartea, de la manuscris la tipăritură” este organizată în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte. Toţi cei interesaţi de începuturile şi evoluţia culturii scrise vor putea admira, în cadrul expoziţiei, manuscrise şi carte veche (sec. XVII - XVIII), dar şi călimări de brâu, ornamente tipografice şi xilogravuri din colecţiile muzeului. Tot aici, pe lângă faptul că vor afla informaţii despre modul în care se realizau cărţile manuscris în Evul Mediu, vizitatorii îşi pot încerca talentele de caligraf, folosind instrumente şi suporturi de altădată  într-un scriptorium amenajat în cadrul expoziţiei.

Aflat la cea de a 14-a ediţie, ”Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică Pentru Tineret” aduce peste 60 de tineri, curioşi şi creativi, care vor prezenta invenţii fascinante şi originale, în cadrul celor trei secţiuni dedicate: Ştiinţe Aplicate (mecanică, electrică, optică, termotehnică, biotehnologie, nanotehnologie, aeronautică, astronautică etc.), Tehnologia Informaţiei (tehnologie care asociază utilizarea calculatorului şi informaţiile, care ajută să producă, să manipuleze, să comunice sau să difuzeze informaţiile), Tehnologii ale Viitorului (robotică, graphic design, arhitectură futuristă etc.)

Expoziţia ”Pagini din istoria radioului”, organizată pentru a treia oară în colaborare cu Asociaţia Radioclubul României, prezintă, în fotografii documentare şi în exponate reale, pentru curioşi şi pasionaţi de toate vârstele, o interesantă şi succintă trecere în revistă a mai multor etape din evoluţia radioului şi a aparatelor de radio de-a lungul timpului.

Proiectul ”Bucureştiul Nevăzut” scoate la lumină cartierele necunoscute ale oraşului prin lucrări de pictură. Început printr-o vizită de documentare în cartierele periferice din Bucureşti şi urmat de patru expoziţii remarcabile, proiectul ,,Bucureştiul Nevăzut" oferă publicului iubitor de artă lucrări ce vorbesc despre locuri, oameni, istorie şi emoţie. Cu scopul de a face cunoscut patrimoniul nevăzut al capitalei, şapte artişti contemporani români - Sanda Buţiu, Daniela Donţu, Mihail Gavril, Mirela Hagiu, Marilena Murariu, Nadejda Lungu şi Silviu Parascan - au realizat lucrări emblematice pentru istoria arhitecturală şi culturală a cartierelor periferice bucureştene.

”Târgul în timp a avut o creştere deosebită şi constantă, în ciuda faptului că după anii 90 piaţa de carte din România a început un declin care continuă şi acum, în primul rând pe fond de subfinanţare. Târgul a reuşit să-şi păstreze standardele, atractivitatea, pe de-o parte datorită expozanţilor, care de peste 20 de ani sunt alături de noi, şi publicului, care deja trece de 800.000 de vizitatori la fiecare ediţie. E un paradox, pentru că pe o piaţă de carte în declin, iată că proiectul creşte, se dezvoltă constant, şi reuşeşte să ocupe după estimările unor profesionişti unul din primele 10 locuri al târgurilor de carte din Europa”,

a declarat pentru News.ro Vladimir Epstein, cel care a înfiinţat târgul.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite