Scriitori de ieri, personaje de azi

Scriitori de ieri, personaje de azi

Charles Dickens este personajul romanului "Drood"  FOTO:Nemira

Charles Dickens şi Virginia Woolf au devenit personaje în două romane de succes, "Drood" şi "Doamna Dalloway", semnate de Dan Simmons şi, respectiv,  Michael Cunningham.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai diversificată şi mai bogată ca oricând în lunga ei istorie, deschisă spre toate genurile, stilurile şi temele, literatura de la începutul secolului XXI priveşte deopotrivă spre trecut, prezent şi viitor. 
 
Istoria, cu nenumăratele ei capitole, este revizitată permanent de scriitorii de azi, care se apleacă în egală măsură asupra prezentului în care trăiesc şi pornind de la care îşi construiesc ficţiunile. Viitorul, odinioară fieful autorilor de literatură fantastică sau scince fiction, a devenit, şi el, un teritoriu intens explorat, care aprinde imaginaţia multora dintre scriitori contemporani.
 
Este dincolo de orice îndoială că incursiunile în trecut, ele se dovedesc în continuare mină de aur pentru numeroşi prozatori şi, de asemenea, pentru milioane de cititori din lumea întreagă. Romancierul de azi exploatează cu succes povestea ce invită lectorul să-şi imagineze secvenţe din istorie şi din vieţi private, să-şi închipuie lumi pornind de la date existente în manuale de istorie. 
 
Fascinaţia pe care o exercită trecutul asupra iubitorilor de literatură îşi confirmă, şi în ultimele decenii, caracterul inepuizabil. Stau mărturie numeroase romane de calibru, unele dintre ele publicate şi în România.
 
Printre acestea din urmă se numără poveşti seducătoare pentru cele mai diverse categorii de cititori, poveşti în care creatori celebri de personaje devin ei înşişi personaje. Cu alte cuvinte, scriitorii de ieri au devenit personaje de azi. Unele dintre ele poartă nume ca Charles Dickens sau Virginia Woolf.
 
Poveste cu suspans şi thriller

Anul acesta Marea Britanie îşi sărbătoreşte unul dintre cei mai mari şi mai îndrăgiţi scriitori din toate timpurile, de la a cărui naştere s-au împlinit în februarie două sute de ani. Cu acest prilej a ajuns şi în librăriile din România un roman care are toate ingredientele literaturii de primă mână, roman în care autorul cunoscut de generaţii întregi de cititori pentru cărţi ca „Marile speranţe“, „Aventurile lui Oliver Twist“, „David Copperfield“ sau „Casa umbrelor“ devine personaj. 
 
În viziunea criticilor literari de peste Ocean şi din Europa, „Drood“ este unul dintre cele mai reuşite romane ale americanului Dan Simmons,  o voce importantă a literaturii SF şi horror de astăzi, deţinător al celor mai relevante premii din domeniu. 
 
Povestea din volumul tradus acum în limba română de Mircea Pricăjan şi publicat de Editura Nemira începe de la un accident misterios din viaţa lui Charles Dickens. În anul 1865, scriitorul, deja în culmea popularităţii, se afla în tren, împreună cu o iubită secretă. Iar coşmarul a început după un accident. 
 
Scriitorul supravieţuitor se întâlneşte cu un personaj enigmatic, pretext pentru Dan Simmons să exploreze Londra victoriană, cu lumea ei subterană, în care tenebrele şi promiscuitatea fac regula.
O fantasmă pe nume Edwin Drood – personaj preluat din „Misterul lui Edwin Drood“, romanul pe care Charles Dickens n-a mai apucat să-l încheie – se transformă într-un coşmar. 
 
Iar autorul american alege s-o urmărească într-o poveste pentru care apelează la numeroase elemente de suspans şi thriller psihologic, „Drood“ fiind deopotrivă un roman de aventuri şi un roman horror, în care ficţiunea se creşte pe solul oferit de biografie. Potrivit presei internaţionale, regizorul Guillermo del Torro urmează să realizeze o ecranizare a cărţii pentru casa de producţie Universal Pictures. 
 
 
Destine încrucişate, în „Doamna Dalloway“
 
 
 
De o cu totul altă factură este cunoscutul roman „Orele“ al americanului Michael Cunningham, publicat cu ceva vreme în urmă de Editura Polirom, în traducerea Magdei Teodorescu. Într-o poveste cu mai multe planuri se însufleţesc personaje din epoci şi spaţii diferite. Printre ele, Virginia Woolf.  
 
Londra, de data aceasta înfăţişată în prima jumătate a secolului XX, este oraşul în care se trezeşte, într-o dimineaţă înnorată, romanciera care se aşază la masa de lucru şi scrie „Doamna Dalloway“, carte esenţială pentru literatura modernistă. 
 
Devenită personaj de roman într-o carte care a câştigat Premiul Pulitzer în anul 1998, Virginia Woolf este, pentru Michael Cunningham, întruchipare a creatorului prins în plasa propriilor plăsmuiri, emblemă a interiorizării totale, a despărţirii radicale de lumea concretă. Existenţa ei, care avea să se curme printr-o sinucidere, este explorată cu uneltele ficţiunii literare într-o proză reflexivă, destinată cititorului răbdător, obişnuit cu delicatese stilistice.
 
De altfel,  acelaşi rafinament s-a vădit şi în cazul la fel de cunoscutei ecranizări a romanului, semnate de regizorul Stephen Duldry. Filmul "Orele", cu Meryl Street, Nicole Kidman şi Julianne Moore, a câştigat un premiu Oscar, două Globuri de Aur, două premii BAFTA şi Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările