Salonul cărţii de la Paris, cu Europa pe rever

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce pe bulevardul Champs-Elysées se spărgeau vitrine şi se distrugeau chioşcuri de presă în numele justiţiei sociale în cadrul mişcării Vestele galbene, în altă parte a Parisului, la Porte de Versailles, 160.000 de vizitatori participau la ritualul celei mai cuprinzătoare librării anuale, salonul cărţii - Livre Paris 2019.

La ediţia a 39-a, care a avut loc între 16-18 martie, invitată de onoare a fost Europa, cu o scenă dedicată, unde fiecare ţară a avut drept la replică...literară. Din partea României au urcat pe scenă trei doamne ale literaturii, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu şi Adriana Babeţi, pentru o dezbatere cu tema „30 de ani după revenirea în Europa“, organizată de Institutul Cultural Român. Am avut bucuria să purtăm o discuţie luminoasă şi densă, cu cărţile pe faţă: în bordura scenei un stand uriaş găzduia mese întinse cu sute de titluri, ale fiecărei ţări participante la balul european. Pe lângă romanele apărute anterior la Gallimard, Gabriela Adameşteanu se afla pe coperta a două cărţi recente, ambele la editua Non Lieu, în traducerea lui Nicolas Cavaillès: volumul de nuvele  Gare de l’Est  şi cel de memorii, Les années romantiques. Cu un roman publicat deja în v ersiune franceză (Viaţa începe vineri, tradus de Marily Le Nir pentru editura Seuil), Ioana Pârvulescu este din nou laureată a Premiului de literatură al Uniunii Europene, pentru nuvela Une voix, o foarte emoţionantă evocare, cu mijloacele literaturii, a Monicăi Lovinescu – vocea libertăţii, exilată la Paris în anii dictaturii comuniste.


Cristina Hermeziu alături de Ioana Parvulescu, Gabriela Adameşteanu şi Adriana Babeţi

Ioana Parvulescu Gabriela Adamesteanu şi Adriana Babeti

Livre Paris, stop cadru subiectiv

Orice s-ar crede, nu cărţile sunt în prim plan la un astfel de târg, ci oamenii.  Replicile lor vii, gesturile şi dialogul sunt „semnele de carte“ pe care le colecţionezi în îmbulzeala de standuri, în fojgăiala continuă dată de publicul divers – cititori autentici dar şi gură-cască, scriitori dar şi politicieni sau oficialităţi care-şi pun la butonieră încă un târg de carte prestigios, cu tema Europei pe rever.

„Sunt prea multe cărţi, se publică prea mult“, îl auzi pe profesorul Alexandru Călinescu, în dilaog cu poetul şi traducătorul Bogdan Ghiu şi cu scriitorul şi traducătorul Nicolas Cavaillès. O listă a dorinţelor, le cere Bogdan Ghiu, o listă cu autori de tradus, în condiţii ideale – adică având fonduri, timp şi interes pentru literatura care vine din România. Nicolas Cavaillès invocă rezistenţa la traducere a unui poet ca Nichita Stănescu, „poliglot de limbă română“, în timp ce Alexandru Călinescu aduce în discuţie o generaţie a unor scriitori români „pierduţi“ pentru interesul traducerilor de azi, dar de un imens talent: şcoala de la Târgovişte, cu Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu sau  Costache Olăreanu.

Cărţile? „Cărţile sunt aproape o obligaţie morală“, se aude replica lui Javier Cercas, cunoscut scriitor spaniol, invitat la o dezbatere despre relaţia dintre literatură şi istorie, pe o scenă vecină cu standul României. Ca să fii un bun romancier trebuie să fii un pic şi filozof, şi istoric, şi memorialist, crede scriitorul spaniol, premiat de mai multe ori în Franţa. Într-un punct cardinal diametral opus, sute de oameni, aşezaţi sau în picioare asistă la explozia de convivialitate a scriitorului turc Orhan Pamuk, aplaudat la scenă deschisă: „Eu sunt foarte fericit că am luat premiul Nobel, vi-l recomand călduros!“.


Dezbatere cu Bogdan Ghiu, Nicolas Cavailles şi Alexandru Călinescu

Livre Paris 2019

Bancomate cu poveşti

Spectacol cultural polifonic, salonul de carte de la Paris impune glorios de fiecare dată şi un exerciţiu de anduranţă: e nevoie de răbdare şi de picioare, ambele de fier, ca să răzbaţi, la anumite ore, prin marea de oameni, ca să înconjori cozile imense de cititori care vor un autograf. Dar cea mai frumoasă faţetă a târgului apare atunci când reuşeşti să arunci o privire de ansamblu de la înalţimea... unui puşti: sunt cu sutele, copii şi adolescenţi, aşezaţi pe jos, în special cu BD-uri şi manga în serie în braţe, citind cu bulimie, în cel mai rîvnit templu al cărţilor din Europa, Livre Paris.

Anul acesta am văzut copii citind şi derulând între degete un soi de papirusuri, asemănătoare unor bonuri de casă, ceva mai lungi. Marcă franceză sută la sută, editura Short Edition a avut o idee inedită: a combinat tehnologia şi pasiunea pentru lectură şi a patentat un distribuitor de povestiri.  Apeşi pe un buton şi borna care seamănă cu un bancomat îţi distribuie gratuit o povestire inedită care durează unul, trei sau cinci minute de citit. Sunt de găsit în toate gările din oraşele Franţei. Foiletoanele de altădată, într-o nouă formulă, ludică şi practică în aceeaşi măsură.

Farmecul spiritului francez, în toată spendoarea contradicţiilor sale: în acelaşi week-end, la Paris unii ridicau baricade şi focuri rebele pe Champs-Elysées, alţii citeau poveşti la distribuitor, la Porte de Versailles.


Gabriela Adameşteanu şi Gabrielle Napoli, lansare Anii romantici

Livre Paris 2019
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite