România este, în premieră, invitata de onoare a unei întâlniri cu cartea care va dura mai mult de două săptămâni (26 mai - 11 iunie), iar dincolo de aceste cuvinte care înseamnă, nici mai mult nici mai puţin decât „o istorie de descoperit, istorii de scris“, ambasadorul nostru în Madrid, pentru Retiro, este nimeni altul decât cel mai apreciat scriitor român în Peninsula Iberică (şi nu numai!), Mircea Cărtărescu.

Cel mai premiat scriitor român va deschide astfel seria celor peste 100 de evenimente care vor avea loc în parcul Retiro, printr-o conferinţă inaugurală în 25 mai, de la orele 19, cu titlul « Utopia lecturii». Standul României este „dotat“ de echipa librăriei Libris, din Braşov cu peste 300 de titluri de autori români din ţară şi din diaspora! Peste 40 de autori români vor fi prezenţi în această ţară care deţine recordul celor mai multe traduceri din autori români.

Inaugurarea oficială a salonului de carte va avea loc în 25 mai, la ora 12, în parcul Retiro, în prezenţa Infantei Elena, sora regelui Felipe, Majestăţii sale Margareta, custodele coroanei regale, şi ASR Radu Duda, Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Regatul Spaniei, doamna Liliana Ţuroiu, presedinta ICR, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, doamna Dana Varga, consilier de stat, doamna Iulia Scântei, membru în Comisia specială parlamentară pentru celebrarea Marii Uniri, Mirel Taloş, vicepreşedinte ICR, doamna Manuela Carmena, primarul Madridului...

Ce reprezintă de fapt această participare despre care se scrie foarte mult în presa spaniolă şi internaţională şi atât de puţin în presa naţională? O manifestare unică în lumea literelor (cel mai lung salon internaţional de carte), al cărei invitat de onoare este statul român, şi, de fapt, propriu zis, imaginarul românesc. Cultura românească. O participare în premieră, nu întâmplător în anul Centenarului. 

„Această participare prestigioasă, un adevărat maraton cultural, a fost organizată de Institutul Cultural Român din Madrid, sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei, şi cu sprijinul Asociaţiei Librarilor din Madrid“, declară Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Regatul Spaniei.

Prezenţa ţării noastre la acest târg important de carte, iniţiat în 1933, reprezintă o excelentă oportunitate de a arăta Spaniei, de care ne leagă o lungă tradiţie istorică, momente importante din istoria şi cultura României. Din punctul meu de vedere, diplomaţia culturală reprezintă o fereastră deschisă spre o cunoaştere reciprocă, în consecinţă trebuie abordată de o manieră cuprinzătoare, întrucât constituie fundamentul celorlalte contacte şi acţiuni diplomatice

România va marca prezenţa sa nu doar prin literatură, ci şi prin filme documentare, ecranizări, expoziţii şi chiar conferinţe, nu doar în parcul Retiro ci şi în alte spaţii din Madrid.Vorbind despre diplomaţie culturală, joi 31 mai, de la ora 19, sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Spania va găzdui o dezbatere peacest subiect, al cărui invitat este scriitorul şi diplomatul Teodor Baconschi, fost ambasador al României la Vatican şi în Franţa.

Programul, aşa cum a fost realizat de ICR (care va fi prezent cu o echipă formată din 15 persoane, printre care şi reprezentanţii Centrului National al Cărţii) şi de ambasada României în Regatul spaniol, este bogat si extrem de interesant.

Acest concept complex este conex evenimentului principal, căci propunerea ICR a fost, încă de anul trecut, de când pregătim evenimentul, de a combina evenimentele literare cu cele care se integrează în ceea ce eu numesc nu doar o diplomaţie a culturii, ci şi o cultură a diplomaţiei 

                                                                                                                 Liliana Turoiu, preşedinta ICR 

Timişoara, oraş desemnat capitală culturală a Europei în 2021, va avea astfel un moment care îi este dedicat în exclusivitate, joi, 31 mai, de la ora 20, în Pavilionul României. Vineri, 1 iunie, de la 20.30, scriitorul Matei Vişniec va vorbi despre cenzură în comunism şi capitalism.

Vor fi prezenţi astfel, aşa cum reiese din programul disponibil pe site-ul ICR, nu doar autori contemporani, autori importanţi ai epocii noastre, ci şi mulţi reprezentanţi ai elitei intelectuale şi artistice, nevoiţi să fugă de persecuţie şi cenzură, să se refugieze  în alte ţări şi, în multe cazuri, au preluat limba ţării de adopţie. Personalităţi de renume care au contribuit la cultura românească trăind în afara ţării îşi vor prezenta în cadrul Târgului literatura izvorâtă din trăirile lor în exil. Literatura pentru copii este prezentă nu doar prin autori ca Ioana Nicolae, de exemplu, ci şi prin aproximativ 20 de ateliere adresate copiilor români şi spanioli de vârste diferite. În fine, prezenţa României reprezintă o oportunitate excelentă pentru a sărbători convieţuirea între populaţia spaniolă şi comunitatea românească, care a devenit grupul cel mai numeros de străini din Spania (peste un million de români trăiesc şi muncesc în Spania). Sunt programate deci evenimente cu scriitori români de expresie spaniolă.

Revenind la tăcerea presei naţionale, dar şi la reacţia reţelelor sociale, unde mai multe voci au punctat absenţa de la deschiderea acestui eveniment a preşedintelui României, Klaus Iohannis, sau a membrilor guvernului României, această absenţă poate fi văzută ca o decizie înţeleaptă. Cultura şi politica nu au făcut niciodată casă bună, iar atunci când intersectarea lor a fost prilejuită de ocazii speciale sau dorinţa de a puncta o prezenţă, o participare, o afirmare, ea a fost întotdeauna prilej de frondă sau de comentarii. 

Îmi amintesc aici de o ediţie a salonului de carte de la Paris unde anunţata participare la deschidere a mai multor miniştri din guvern a dus la regretata bociotare a salonului de către mai mulţi scriitori importanţi, printre care şi Mircea Cărtărescu. Mai recentul salon de carte de la Leipzig, unde România a fost din nou ţară invitată de onoare, a generat confundarea ... scopurilor. 

Presa germană, nemiloasă, a punctat această lipsă de tact, considerând, şi pe bună dreptate, că literatura trebuie să rămână o tribună a culturii unui popor, a imaginarului unui popor, un imaginar etern şi diferit de viaţa politică a unei naţiuni. Viaţă politică efemeră şi al cărei scop nu este nici să inspire şi nici să determine valori sau curente culturale, participări sau reprezentări culturale ale României în străinătate. De altfel, cei care se ocupă cu programarea şi alegerea anumitor naţiuni ca invitate de onoare în anumite momente nu sunt determinaţi în alegerea lor nici de regimurile politice nici de situaţia economică, socială, comercială etc. a unui stat. Ci de bogăţia, valoarea, elanul şi mesajul transmis de literatura şi cultura sa. De ceea ce rămâne.

Să ne bucurăm de prezenţa României la Retiro, este, din nou, o şansă care nu ni se va da în fiecare an!