Povestiri inedite din jurnalul generalului Athanasescu, aghiotantul Reginei Maria a României

Povestiri inedite din jurnalul generalului Athanasescu, aghiotantul Reginei Maria a României

Gheorghe Athanasescu (1880-1967)                                      FOTOGRAFII: Editura Vremea

Istoricii  Filip-Lucian Iorga şi Sergiu Iosipescu vor vorbi despra istoria interbelică, luni, 8 aprilie, la orele 18.00, la Jockey Club, când vor prezenta cartea „Jurnal 1926-1940” scrisă de generalul Gheorghe Athanasescu şi publicată de Editura Vremea.

Luni, 8 aprilie, la orele 18:00, la Jockey Club vor lua cuvântul istoricii Filip-Lucian Iorga şi Sergiu Iosipescu, dar şi nepotul generalului Gheorghe Athanasescu, Dumitru Lecca. Evenimentul va fi moderat de Silvia Colfescu, directorul editorial de la Vremea.Generalul Gheorghe Athanasescu este aghiotantul Reginei Maria din perioada interbelică, un foarte bun cunoscător al culiselor politice din acea vreme, un profesionist de marcă şi un român cu adevărată iubire de ţară. El şi-a notat cu rigurozitatea specifică militarului impresiile asupra evenimentelor şi oamenilor momentului, jurnalul oferind detalii preţioase despre viaţa Familiei Regale şi despre luptele politice din epocă.

 Gheorghe Athanasescu (1880-1967) a fost un ofiţer de carieră, absolvent în România al Şcolii Superioare de Război, dar şi al Şcolii de Război din Imperiul German. S-a remarcat, în Marele Război, în timpul campaniei din 1919, împotriva regimului bolşevic maghiar al lui Béla Kun, a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” şi cu Ordinul francez al Legiunii de Onoare şi a urcat treptele carierei militare până la aceea de comandant de corp de armată. Între 1924 şi 1926 a fost ataşat militar al României în Germania, iar între 1926 şi 1930 s-a aflat într-o poziţie de excepţie, ca adjutant al Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri ale istoriei României. În această calitate, generalul Athanasescu a însoţit-o pe Regină în legendara călătorie din Statele Unite ale Americii, acel adevărat apogeu al bunului renume al României în lume.

„Jurnal 1926-1940” pătrunde în atmosfera politică a anilor interbelici cei mai dificili, punând cititorul faţă în faţă cu personaje istorice de prim rang, de la Regina Maria, Regele Ferdinand şi Regele Carol al II-lea la mareşalii Averescu, Prezan şi Antonescu, de la Constantin Argetoianu la Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, de la I. G. Duca şi Armand Călinescu la Henri Cihoski, de la Eugen Cristescu la Corneliu Zelea Codreanu, de la Octavian Goga la Nicolae Iorga, de la Zizi Lambrino la Elena Lupescu, de la Nicolae Titulescu la Barbu Ştirbey. Tonul jurnalului este unul alert, dar şi extrem de sincer, înfăţişându-i pe marii oameni politici ai acelor vremuri cu bune şi cu rele. Spre deliciul cititorilor interesaţi de atmosfera politică şi socială a anilor interbelici, cartea este ilustrată cu imagini de epocă din arhiva de familie a generalului.

Cartea „Jurnal 1926-1940” de General Gheorghe Athanasescu a fost lansată la finalul anului 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, şi s-a bucurat de un succes important la cititori. 

FRAGMENT

Jurnal 1926-1940

General Gheorghe Athanasescu

21 octombrie 1928

Generalul Averescu mi-a vorbit, rugând să spun M.S. Regina următoarele: guvernul va trebui să plece şi este informat prin V. Brătianu că M.S. ar fi luat poziţie politică pentru ca succesiunea să vină la naţional-ţărănişti. Generalul Averescu consideră asta ca dăunător ţării şi dinastiei, căci ar fi să se-ncurajeze revoluţionarii, dându-le putere. În acel caz, partidul său va reacţiona. Generalul Averescu s-a plâns că Regina nu l-a ajutat în 1926, când singură a spus lui Averescu că Ea a determinat pe Regele Ferdinand să-l aducă (în seara numirii guvernului, când Regele a venit la Regină să-i spună că va numi a doua zi pe Maniu, Regina a început să se opună şi să plângă, spunând că asta ar însemna să se aducă demagogia la putere şi ar fi un semn de slăbiciune). Regele Ferdinand a ţinut în ultimul timp foarte mult la generalul Averescu şi la 10 mai s-a arătat cu aşa de mare satisfacţie când i-a putut da decretul de Şef de Regiment. Cinci zile după aceea l-a concediat.

A fost o eroare politică lovitura de atunci, căci a slăbit pe liberali, pe Averescu şi a întărit demagogia. Generalul Averescu vede în acţiunea lui Manolescu, apropierea între Prinţul Nicolae şi Prinţul Carol, pe care o consideră o mare eroare, formal, căci Prinţul Nicolae, ca regent, nu are dreptul a merge să-l vadă şi ca fond, căci influenţa Prinţului Carol asupra Prinţului Nicolae nu poate fi decât rea.

Generalul Averescu nu socoteşte că criza s-ar ivi înainte de finele anului.

29 octombrie 1928

Vorbit Reginei despre cele spuse de domnul general Averescu. Regina nu a spus nimic precis. Părea jenată şi incredulă în puterea partidului generalului Averescu.

4 noiembrie 1928

Avut la Cotroceni un dejun cu miniştrii Argetoianu, Lupu, Dimitriu şi cu domnul Dinu Brătianu, dat de Principesa Ileana. Din discuţia avută cu Argetoianu se vede că el, şi poate şi liberalii mai mult, cred că va veni Maniu.

8 noiembrie 1928

Domnul general Averescu mă roagă să vin să-l văd, căci are să-mi comunice ceva. El îmi spune seara, către ora 8, în completare a celor ce mi-a vorbit, să spun M.S că vrea ca M.S. să nu creadă că ar fi fost contra unui guvern Ştirbey, căci n-ar fi avut motiv politic să fie. Din moment ce s-a făcut greşeala ca el să fie răsturnat şi să nu se pună ceva mai bun în loc, el n-ar avea motive decât să se bucure cât de rău conduc politica ţării cei chemaţi. Îi pare rău însă de ţară. Ţinea să se ştie că a trimis vorbă domnului Ştirbey că:

– nu a vorbit nici cu regenţii despre asta

– nu a vorbit cu Patriarhul de când a căzut de la guvern

– cât despre expresia „să arunce hârdăul cu lăutari”, nu a întrebuinţat-o, dar e trist că s-ar fi putut crede una ca asta. Niciodată n-a întrebuinţat asemenea manevre, necum în asemenea cazuri.

Despre căderea guvernului Brătianu spune: domnul V. Brătianu spune că ar fi avut sugestia domnului Poenaru că pentru aplicarea şi desăvârşirea împrumutului ar fi nevoie de un guvern de concentrare cât mai mare.

Domnul general Averescu nu crede complet în astă versiune, ci înclină a crede mai mult că, condiţiunile împrumutului fiind foarte rele, domnul Brătianu ar fi dorit să asocieze şi pe ceilalţi la răspundere.

În drumul de la Constanţa la Bucureşti, la comemorarea a jumătate din centenarul Dobrogei, V. Brătianu ar fi spus Regenţei că ar fi bine să se facă un guvern naţional, la care Regenţii ar fi făcut gafa mare să spună că cred că ar fi bine ca liberalii să părăsească şi să termine cu împrumutul, aşa ca pe la 25 noiembrie ţara să aibă linişte.

Aceasta a făcut pe Brătianu să întrebe să i se lămurească ce înseamnă asta. S-ar fi spus că pentru 1 Decembrie, serbările de zece ani de la alipirea Transilvaniei la Patria Mumă, ar fi bine să fie linişte şi să prezideze Maniu. Aceasta ar fi făcut pe Brătianu să-şi dea demisia.

Spun M.S. cele spuse de generalul Averescu. M.S. mi-a spus că Principele Nicolae a fost minţit atât de Patriarh, cât şi de Buzdugan, care i-au spus că nici Maniu, nici generalul Averescu n-ar admite un guvern Ştirbey. Prinţul Nicolae ar fi vorbit elogios de generalul Averescu cu Patriarhul. Despre chestia ministerului de război se pare că ar fi fost o listă de generali pe care nu figura Gonk. M.S. nu a vorbit de nimeni precis, însă avea aerul să creadă că generalul Cihosky e mai simpatizat în armată ca generalul Gonk.

9 noiembrie 1928

Vorbit cu generalul Gonk, care mi-a dat rapoartele despre cum înţelegea el să organizeze armata, şi care ar fi dorit să fie ministru de război. Mi-a vorbit foarte nemulţumit de starea morală a ofiţerilor generali, în special a inspectorilor de armată, care formează o clică care se favorizează reciproc (au avut 400 zile de moşie în an, plus avantaje de case şi bani).

Generalul Cihosky a admis ca să i se facă cadou de către Corpul 7 Armată un dormitor de 200.000 lei. Gonk mi-a spus că pe Cihosky l-a recomandat Regenţei generalul Prezan.

Generalul Samsonovici şi-a refăcut mobilierul casei particulare luând 300.000 lei din fondul de instrucţie al Marelui Stat Major. Lui i-a spus Cihosky că-l va numi comandant al Corpului 2 Armată.

10 noiembrie 1928

Regina m-a întrebat cum a fost primită venirea lui Maniu. I-am spus că în guvern, cu un sentiment de destindere, afară de partidele politice potrivnice, care sunt cam multe (liberalii, Averescu, Iorga). Pentru formarea unui al doilea partid e un bine venirea lor. Dar pentru împrumut şi stabilitate e de văzut, căci de asta e nevoie acum.

M.S. împărtăşeşte aceste puncte de vedere şi spunea că a recomandat lui Maniu moderaţiunea. Regina mi-a spus că la dejunul de mâine va vorbi cu Regenţa să permită să dea dispoziţiile ca Principesa Ileana să poată vedea la Paris pe Prinţul Carol.

12 noiembrie 1928

La dejunul din 4 noiembrie dat de Principesa Ileana, Argetoianu mi-a spus: Regenţa a vorbit prea mult, chiar Buzdugan faţă de fiul său, care imediat se duce la naţional-ţărănişti. Exemplu: în drumul de la Constanţa la Bucureşti, pe 29 octombrie, Buzdugan a avut cu Brătianu o convorbire care imediat a fost spusă fiului său, care a doua zi a raportat-o naţional-ţărăniştilor. Chestia era cererea domnului V. Brătianu, că ar fi mai bine să refacă un guvern naţional, la care Buzdugan ar fi răspuns că da, şi chiar ar fi bine să se grăbească, ca la 1 decembrie să fie linişte în ţară. Ceea ce a făcut pe Brătianu să reacţioneze întrebând: de ce? Când i s-a spus că ar fi vorba de serbările din Transilvania, Brătianu a înţeles că ar trebui să demisioneze.

Buzdugan mi-a vorbit încă de adjutanţii Regenţei şi chiar şi de la noi, că prea cer multe lucruri de la miniştri, cerându-mi că ar fi bine să se reacţioneze contra acestor obiceiuri. Şi cred că dacă nu se iau măsuri, va ajunge sub naţional-ţărănişti un fel de bursă la Palat.

La ora 11 s-au prezentat miniştrii noi. Impresia generală: oameni care au manifestat un dinasticism foarte pronunţat, cam simpli ca aparenţă, unul îmbrăcat în haine ţărăneşti, altul în frac (Costăchescu), însă capete bune şi doritoare de a avea sprijinul regal. Maniu a asigurat pe M.S. de sentimentele sale dinastice. În convorbirea cu mine mi-a făcut un mare „speech”, cerându-mi sprijin, pe care i l-am dat în interesul şi pentru binele ţării.

Domnul Alevra mi-a spus că nu se simte la locul său, căci se pregăteşte pentru altceva.

Generalul Cihosky spune că adjutanţii l-au susţinut şi că sunt un corp de elită. Eu i-am spus că nu contest că a venit prin ajutorul adjutanţilor, iar el mi-a spus că-i bine să se ştie asta (cred că a vrut să se înţeleagă că e bine să se ştie că are sprijinul Palatului).

13 noiembrie 1928

Vorbit cu Ştirbey. Din conversaţie am înţeles următoarele: Duca, Regenţii, Argetoianu şi Maniu au complotat pentru venirea unui guvern Maniu, fără ca V. Brătianu să ştie nimic, şi pe când el era în străinătate.

De fapt, Regina ar fi dorit un guvern de concentraţie, şi a prevenit şi discutat demult cu V. Brătianu despre asta (probabil de la Balcic, în iulie 1928). Despre generalul Averescu spune că Patriarhul ar fi spus că ştie de la generalul Averescu că el ar fi contra unui guvern de concentraţie prezidat de Ştirbey. (Copyright Editura Vremea)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: