„Portretul lui Dorian Gray“, necenzurat

La aproape 121 de ani de la apariţie, romanul lui Oscar Wilde s-a tipărit pentru prima dată într-o ediţie nemodificată după principiile pudibonderiei victoriene. Graţie acestui gest restitutiv, criticii şi istoricii literari, dar şi amatorii de literatură decadentă au acum la dispoziţie un document valoros.

Realizată de Nicholas Frankel, profesor de literatură engleză la Virginia Commonwealth University, ediţia necenzurată a apărut la sfârşitul lunii trecute, sub titlul „The Picture of Dorian Gray: An Annotated, Uncensored Edition". Potrivit editorului, citat de cotidianul „The Guardian", a venit vremea „să se scoată din dulap", pentru cititorii din secolul XXI,  textul autentic al lui Oscar Wilde. Până la momentul acestei noi apariţii, numai specialiştii în opera celebrului scriitor englez şi cercetătorii care s-au aplecat asupra manuscriselor ştiau, susţine editorul, că romanul, aşa cum l-au parcurs cititorii din lumea întreagă, este o versiune în care au intervenit primul editor, dar şi Oscar Wilde însuşi.

De frica moralităţii victoriene

În 1890, când a apărut „Portretul lui Dorian Gray", iniţial în „Lippincott's Monthly Magazine", editorul J.M. Stoddart a „curăţat versiunea originală de sintagme din care transpărea homosexualitatea autorului, precum şi de expresii care sugerau sentimentele de natură homoerotică ale pictorului Basil Hallward pentru Dorian Gray. Autorul acestei ediţii necenzurate, tipărite la Harvard University Press, a explicat că, în manuscrisul autentic, homosexualitatea pictorului Basil Hallward are un grad mult mai ridicat de transparenţă.

Motivul acestei hotărâri a fost, desigur, dorinţa de a transforma romanul într-unul „acceptabil şi pentru cititorii cei mai pretenţioşi". „Te-am adorat, e adevărat, cu mult mai multă dragoste decât ar trebui să-i dăruiască un bărbat unui prieten. Într-un fel, nici n-am iubit niciodată vreo femeie", astfel îi vorbeşte pictorul lui Dorian Gray în varianta iniţială. În cea „curăţată", această frază a devenit „Din clipa în care te-am cunoscut, personalitatea ta a avut o înrâurire ieşită din comun asupra mea".

Cenzorul dornic să-i facă pe plac publicului victorian a eliminat şi aluziile la iubitele protagonistului. Prin urmare, întrebarea „Sybil Vane este iubita ta?" a fost transformată în „În ce relaţii eşti cu Sybil Vane?". După publicarea variantei deja corectate, din care editorul a şters şi propoziţii întregi, Wilde a fost nevoit să intervină el însuşi în text, înainte de apariţia romanului în volum, din cauza cronicilor care vorbeau despre o „carte otrăvită, plină de duhorile putrefacţiei morale şi spirituale". Mai mult, înainte de publicarea textului în volum scriitorul a adăugat un capitol întreg, cel în care actriţa Sybil Vane îi vorbeşte mamei cu patos despre necunoscutul arătos care-i face curte. Tot atunci Wilde a inserat scenele finale, care zugrăvesc atmosfera încărcată de aburii opiului şi de crimele săvârştite în cartierul londonez East End.