Viaţa unui copil abandonat

Viaţa unui copil abandonat

„Singur pe lume“ se distribuie împreună cu ziarul „Adevărul“ la preţul de 10,99 lei. Rémi, personajul principal al romanului lui Hector Malot, este un băieţel orfan care reuşeşte să găsească fericirea, în ciuda destinului său potrivnic.

Un geniu al picturii italiene

Un geniu al  picturii italiene

Albumul „Tiziano. Viaţa şi opera“ va fi distribuit împreună cu „Adevărul“ şi „Adevărul literar şi artistic“, la 12,99 lei. Tiziano, celebru pentru capodoperele care înfăţişează scene biblice şi mitologice, este pictorul italian care s-a remarcat prin caracterul vizionar al creaţiei sale.

Un vinovat fără culpă

Un vinovat fără culpă

Romanul „Procesul“ de Franz Kafka va fi distribuit mâine împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Orice legătură logică dintre cauză şi efect dispare în „Procesul“. Personajul principal al cărţii este arestat dintr-un motiv care rămâne, atât lui, cât şi cititorului, obscur şi inexplicabil.

Cum se face o beţie

Cum se face o beţie

Nouăsprezece scriitori din trei generaţii diferite îşi povestesc prima experienţă bahică. Volumul colectiv „Prima mea beţie” deschide colecţia „Prima dată” coordonată de Laura Albulescu, la Editura ART.

Cartea Anului 2009-Ştiri pe scurt

Cartea Anului 2009-Ştiri pe scurt

Volumele „Orfeu în Infern", de Nicolae Breban, şi „Cartea şoaptelor", de Varujan Vosganian , se numără printre titlurile nominalizate la premiul Cartea Anului 2009, acordat de revista „România literară", cu sprijinul Fundaţiei Anonimul.

Portretele unei epoci

Portretele unei epoci

Albumul „Rubens. Viaţa şi opera” va fi distribuit împreună cu „Adevărul“ şi „Adevărul literar şi artistic“, la preţul de 12,99 lei. Volumul face parte din colecţia „Pictori de geniu“ şi este publicat de Editura Adevărul în colaborare cu Editura Giunti din Florenţa.

Ce sunt mamiferele?

Ce sunt mamiferele?

Volumul al doilea „Mamiferele” al colecţiei Disney, „Prima mea Enciclopedie cu Winnie Ursuleţul şi prietenii săi”, va fi distribuit împreună cu ziarul „Adevărul”, la preţul de 11,99 lei.

În ceva mai puţin de 200 de pagini politologul Ioan Stanomir reciteşte, cu un remarcabil spirit critic, cu ceea ce se cheamă „luciditate patriotică”, ultimii 100 de ani ai României. Ţara care de la data de 1 decembrie 1918 şi până la teribilul an 1940 era perfect îndreptăţită să se numească România Mare.

Istoria ţării noastre este un periplu fascinant şi cuprins de un aer de mister. Tumultul anilor nu s-a oprit la noi, el răzbate veacurile noastre. Contemporanii sunt datori să conserve istoria ţării lor. O istorie plină de alianţe, trădări, de momente unice, de înălţare, de laşitate, de realism politic de metafore istorice dar şi de căderi.

acum 24 zile · comentarii (1)

Pentru cei din generaţia mea. Şcoala de literatură „Mihai Eminescu”, creată de conducerea PMR în anii 50 ai secolului trecut, după model sovietic cu scopul de a crea noi şi de deznădejde ingineri ai sufletelor (aşa îi numise Stalin pe scriitori, aşa îi desemna cu voluptate în articolele sale pe stil nou însuşi marele Călinescu) mai înseamnă, poate, subiect de istorioare şugubeţe, de glume, chiar de bancuri.

acum 24 zile · comentarii (3)

„Toate filtrele sunt colective: antisemitism, legionarism, comunism, anticomunism. Toţi avem nevoie de un filtru comun, de grup, de trib, de familie.“ Doina Jela pune sub lupă pagini dureroase din trecutul recent în faţa căruia românii închid încă ochii. Istoria e o fabrică de adevăruri, iar oamenii au o uluitoare capacitate de a uita ceea ce nu vor să ştie. „Efectul fluturelui“ e o carte de proză matură, necesară, incomodă.

acum 25 zile · comentarii (8)

Scriitorul Attila Bartis s-a aflat la Târgu Mureş pentru vernisajul expoziţiei personale de fotografie la Palatul Culturii, intitulată „Pe insule“, şi a acceptat invitaţia Asociaţiei Podium de a participa la o întâlnire cu elevi de liceu, în timpul orelor de literatură maghiară, în cadrul proiectului „Scriitori la şcoală”.

acum 26 zile · comentarii (1)

Iată originalul: „Septembrie retezase brusc ambiţiile verii toride de a se lăţi slinoasă, dincolo de îngăduinţa filelor calendarului, peste Bucureştii ajunşi o mahala, ameţiţi de încăierarea pe ciolan, neruşinată, a coteriei politicianiste, la concurenţă cu vestita, în vechime, păruială a chivuţelor în Piaţa Unirii, fostă de flori, cu fustele în cap şi rostogolită fără perdea în văzul şi în obrazul,

luna trecuta · comentarii (4)

Transformat de unii comentatori în efigie statuară, pe temeiul ecoului public al vieţii şi scrisului său, contestat de alţii pentru neaderenţa sa la reformele poetice contemporane menite să decredibilizeze paradigmele tradiţionale de expresie, Grigore Vieru s-a aşezat, temeinic, undeva la intersecţia celor două tabere, cu seninătate olimpiană şi mizând, până la capăt, pe comunicarea directă şi netrucată, precum şi mărturiseşte:

acum 2 luni · comentarii (0)

Îmi e cum nu se poate mai clar încă din anul 2002, atunci când am citit pentru întâia oară excelenta carte a lui Tzvetan Todorov „Memoria binelui, ispita răului - O analiză a secolului“, cât de mic preţ pun profesioniştii scrisului istoric pe discursul martorilor. Pentru istorici, memoria, argumentul de tipul „ştiu foarte bine că doar am fost acolo“ nu are nici o relevanţă. Dimpotrivă.

acum 2 luni · comentarii (1)

Dezbaterile care frământă spaţiul public românesc mi-au amintit de personajul M*ie, patronul unei televiziuni de provincie, din romanul meu „Blazare“, apărut în 2005 la Editura Polirom. Îndrăznesc să public un fragment din acest roman. Cu tristeţe, cu resemnare, cu orice risc!

acum 2 luni · comentarii (6)

A fost o vreme când până şi cele mai moderne, mai sofisticate, mai desprinse de critica aşa-zis universitară (adică veche, biografică) şi mai apropiate de „noua critică“ istorii ale literaturii franceze dovedeau un interes scăzut pentru „Bouvard et Pécuchet“, romanul neterminat al lui Flaubert. La care acesta începuse să lucreze prin 1872 şi care a apărut postum în anul 1881.

acum 2 luni · comentarii (0)

Numele lui Catherine Durandin îmi este cunoscut încă din anii ’80 ai secolului trecut. Era pomenit destul de des în emisiunile „ Europei Libere“, îndeosebi în corespondenţele de la Paris în care se dădea seama despre protestele din ce în ce mai frecvente din Franţa şi din alte ţări francofone la adresa dictaturii comuniste din România.

acum 3 luni · comentarii (2)
Postari Recente