OFICIAL: Tudor Arghezi a fost nominalizat la Nobelul pentru Literatură în 1965! În ce companie selectă s-a aflat scriitorul român FOTO

OFICIAL: Tudor Arghezi a fost nominalizat la Nobelul pentru Literatură în 1965! În ce companie selectă s-a aflat scriitorul român FOTO

Tudor Arghezi a făcut parte din elita literaturii, propusă pentru Nobel în 1965

Tudor Arghezi s-a aflat pe lista celor 90 de scriitori propuşi pentru premiul Nobel în literatură, în anul 1965. O dovedeşte un document publicat de Academia Suedeză, care face publice listele nominalizaţilor după 50 de ani, în luna ianuarie a fiecărui an.

Arghezi a fost nominalizat la Nobel cu doi ani înainte de moartea sa, atunci când avea vârsta de 85 de ani şi deja era considerat în România drept „poet naţional”.

Însă propunerea nu a venit din partea României, aşa cum era de aşteptat, ci din Italia, din partea unui profesor de literatură română de la Universitatea din Roma, pe numele său Angelo Monteverdi. Ca un fapt divers, acesta din urmă a decedat cu trei zile înaintea lui Arghezi, pe 11 iulie 1967.

 

Pe lista celor 90 de nominalizaţi pentru Premiul Nobel în 1965 se numără nume importante ale literaturii universale, conform listei publicate de Academia Suedeză.

Printre acestea, Louis Aragon, Miguel Angel Asturias, Samuel Beckett, Jorge Luis Borges, Friedrich Durrenmatt, Andre Malraux, Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Ezra Pound, Georges Simenon, Michail Şolochov. Acesta din urmă avea să primească şi premiul în anul respectiv.

Lista a fost întocmită de Uno Willers, secretarul de atunci al Comitetului Nobel, şi redată în ordine alfabetică. Tudor Arghezi se află, astfel, pe poziţia a şaptea.

Lista cu cei 90 de nominalizaţi poate fi consultată pe site-ul oficial al Academiei Suedeze, în format PDF, aici.

Cum ajungi să fii înscris la Nobel
 
Dezbaterea cu tema „De ce nu avem şi noi un Nobel pentru literatură” a fost lansată în 2006, cand Kjell Espmark, fostul preşedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura, a declarat în cadrul unei conferinţe că ţara noastră a ratat zeci de ani şansa aceasta pentru că nu au fost trimise propuneri. „Orice profesor de limba română poate trimite un nume de scriitor, de ce n-a făcut-o nimeni?”, a întrebat atunci Espmark.
 
În fiecare an Academia Suedeză trimite cereri de nominalizare a candidaţilor pentru Premiul Nobel în Literatură. Membrii Academiei, membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limbă, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor au permisiunea de a nominaliza un candidat. Însă nu sunt posibile auto-nominalizările. Mii de cereri sunt trimise anual, iar doar cincizeci de propuneri sunt admise. Acestea trebuie admise la Academie până la data de 1 februarie, după care sunt examinate de către Comitetul Nobel. Până în luna aprilie, Academia îngustează cercul la aproximativ douăzeci de candidaţi şi până la ivirea verii lista se reduce la cinci nume. În luna octombrie a anului, membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură.
 
Procesul este similar celorlalte Premii Nobel. Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, declara în 2006, cu ocazii dezbaterii lansate de Kjell Espmark, că această temă este o falsă problemă atâta vreme cât scriitorii români nu sunt traduşi în străinatate, la edituri de anvergură, în limbi de circulaţie internaţională „Nu avem nicio şansă, în conditiile acestea, să luam vreodată un Nobel”, explica Manolescu, la vremea acelei dezbateri. 
 
De-a lungul timpului printre posibili candidaţi care s-au vehiculat s-au mai numărat Mircea Eliade, Norman Manea, Ana Blandiana, Paul Goma şi Mircea Ivănescu.
 
Mircea Eliade
 
A fost unul dintre cele mai vehiculate nume pentru candidatura la Nobel. „ Nu sunt convins că Blaga ar fi reuşit, dar e limpede că Eliade avea şanse mari, ca şi Ionesco (dar care a fost considerat francez la vremea respectiva, or, francezii abia fuseseră premiaţi)”, spunea criticul Dan C. Mihailescu, în 2006.
 
Marin Sorescu
 
Daca scriitorul ar fi fost tradus, cu siguranţă ar fi avut mari sanse pentru a lua Nobel. "Nobelul e parte a marii afaceri economice globale, iar criteriul notorietăţii şi al vânzărilor rămâne primordial”, afirma criticul Mircea Mihăieş.
 
Norman Manea
 
Scriitor roman, de origine evreiască, stabilit in SUA, este unul dintre cei mai invocaţi candidaţi contemporani. Totuşi „nu am avut un candidat român din două motive. Unu, fiindcă România nu este incă o miză geo-politică pe harta „literaturii” mondiale, şi doi, fiindcă nu există în cultura noastră o minima solidaritate intelectuala”, spunea criticul Daniel Cristea-Enache, cu ocazia dezbaterii din 2006. „De pildă, dacă Cartarescu, Codrescu, Manea, cel mai des invocati ar lua Nobelul, „colegii” de breaslă ar suferi cumplit”, adauga Enache.
 
„E limpede că şi Nobelul, şi Oscarurile se acord pe criterii etno-corect-politice, plus „justa repartizare” geografică, pe continente. A fost Africa, vine China, urmează India etc. Criteriul estetic vine abia pe urmă, daca mai vine. În 2006 dat fiind că planeta a fost dominată de conflictul arabo-israelian, în firea traditiei ar fi fost ca premiatul să fie Amos Oz. Însa pentru ca Turcia s-a mai apropiat de intrarea in UE, a venit rândul lui Orhan Pamuk”, declara criticul Dan C. Mihăilescu.
 
Între timp, situaţia s-a schimbat. În 2014, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, alături de Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian, pentru premiul Nobel. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, întrunit pe 19 decembrie 2014, sub conducerea preşedintelui Nicolae Manolescu, "l-a desemnat pe Mircea Cărtărescu, în unanimitate, candidat la premiul Nobel pentru literatură în 2015". 
 
În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Scriitorul este unul dintre cei mai traduşi scriitori români pe plan internaţional. Opera sa este tradusă în peste 20 limbi. Una dintre cele mai prestigioase distinctii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană pe 2015, in valoare de 25.000 de euro, i-a fost acordat.
 
 Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseişti, poeţi şi dramaturgi. Totuşi, lista laureaţilor include şi trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson şi Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) şi un şef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările