.... ,,... am scris primul volum al amintirilor mele care cuprinde în mod dominant o prezentare a Bucureştilor din perioada interbelică cu numeroase paranteze referitoare şi la vremuri mai vechi. Pentru a face evocarea mai puternică am făcut apel şi la o foarte bogată iconografie. Succesul acestui volum m-a încurajat să continui redactarea memoriilor mele, folosind acelaşi model. " 

Aceste prime pagini memorialistice au apărut şi în Revista Clipa în ultimii ani, când acest Magazin al actualităţii culturale româneşti le-a găzduit onorat.

,,De data aceasta – a amintirilor din Stolnicul interbelic – am abordat, scrie academicianul, un domeniu cu totul diferit, căci se referă la viaţa mea la ţară, la Stolnici... E vorba de adolescenţa şi tinereţea mea până la începutul studiilor mele universitare. A rezultat volumul de faţă – a amintirilor Stolniciului interbelic – care reînvie o cultură care a dispărut aproape cu desăvârşire. Evoluţia populaţiilor umane europene din a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI a eliminat aproape cu desăvârşire cultura tradiţională a satelor, cultură pe care m-am străduit s-o evoc aşa cum am trăit-o acum aproape 80 de ani. Era o cultură plină de farmec, cu rădăcini îndepărtate, în trecutul nostru preistoric şi cu o dimensiune spirituală naivă dar complicată în care se împleteau elemente precreştine cu cele ale ortodoxiei noastre. "

În Prefaţa acestui volum de Amintiri... Academicianul Mugur Isărescu scrie fascinat de lectură:

,,O carte luxuriantă, un document identitar, cu selectarea riguroasă a esenţelor, iar alteori cu detalii în cascadă. Şi cu ample volute prin adâncurile vremurilor, ale memoriei colective, prin destinele întunecate sau luminoase ale oamenilor sau ale istoriei ţării, ale devenirii spiritualităţii noastre creştine, căutând fire sau descâlcind noduri spre ,,capătul funiei" Bălăcenilor. Într-o adevărată aventură de cunoaştere, pagină după pagină, parcurgem istorie şi antropologie culturală, sociologie, politică şi artă, evoluţia şi istoria mentalităţilor, economie. Dar şi imagini ale marilor mutaţii şi deschideri socio-culturale, pe care paradigmele La belle epoque l-a exportat, din fericire, şi societăţii româneşti prin medierea elitelor sale, atenţie – atunci ca şi acum – la ţările cu prestigiu cultural superior, la modele dominante civilizatoare ale lumii mari. Naraţiunea curge atât de firesc, totul pare atât de viu, încât la final ai acuta senzaţie că recunoşti locuri şi personaje. Stare de spirit în care m-am surprins captiv când am întors ultima pagină a poveştii domnului Bălăceanu despre Stolnici, un sat românesc, aşezat la graniţa Olteniei cu Muntenia, unde, generaţie după generaţie, de 300 de ani, Bălăcenii îşi au moşia. "

Adevărul este că ne aflăm în faţa unei Cărţi scrisă cu harul unui spirit aristocratic ales, cu o dragoste de ţară emoţionantă, cu un parfum învăluitor în stare să ne facă nostalgici în înţelesul cel mai frumos al acestui cuvânt.

Este o Carte care ne întoarce inspirat şi cuceritor într-o lume a elitelor româneşti interbelice pe care scriitorul, descendent al uneia dintre cele mai vechi familii boiereşti din istoria românească, o zugrăveşte şi iubind-o şi sub imperiul rigorilor istoricului care ştie să laude dar şi să nu ierte nimic din ce nu trebuie iertat, o lume a cărei amintire ne face bine astăzi când este atât  de regretabilă devălmăşia mahalalei politicianiste şi atât de dureroasă slăbirea până la pierdere a simţului onoarei identităţii naţionale.

Cartea Amintirilor... Academicianului Bălăceanu – Stolnici se înfăţişează, astfel, şi ca o lecţie de viaţă pentru cei de azi, nu numai ca o pagină de istorie rece, ci dimpotrivă, fiecare pagină este incendiată fericit de dragostea şi de mândria pentru identitatea care a făcut istoria Ţării Româneşti.

Remarcabilă este apoi, imaginea lumii ţărăneşti interbelice zugrăvită şi ea cu o patimă arzândă pentru esenţa fibrei naţionale şi pentru aristocraţia acestei lumi ţărăneşti care a dat naştere şi boierimii viteze şi harnice şi patriotice şi voievozilor martiri cum a fost acel Brâncoveanu de neamul căruia nu este străin nici neamul boierilor Bălăceni.

În totul, ne aflăm în faţa unei Cărţi eveniment care n-ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă a intelectualului român de azi. Este o Carte model de slujire înţeleaptă şi îndatoritoare a spiritualităţii româneşti.

Un Institut de Istorie, la fel ca un Institut de Sociologie, la fel ca un Institut de Literatură s-ar onora, dedicând acestei cărţi o sesiune de comunicări în stare să trezească inspirat interesul faţă de virtuţile presupuse de o Carte de învăţătură.