Norman Manea, la Salonul de Carte de la Paris: „Nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul“

Scriitorul Norman Manea, prezent la Paris la Salonul de Carte, care se încheie astăzi, a declarat, în exclusivitate pentru "Adevărul", că scriitorii care nu participă la eveniment au avut motive să procedeze aşa. "Dar ar fi trebuit să fie aici ca să dea o mai mare reprezentate literaturii şi culturii române", a completat el. Scriitorul apreciază noua generaţie de scriitori, subliniind că "nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul".

Norman Manea, Radu Aldulescu, Lucian Dan Teodorovici sunt doar câteva dintre numele scriitorilor cărora "Le Monde" le dedică ample articole în dosarul despre autorii prezenţi la Salonul de Carte de la Paris, unde România este ţară invitată de onoare. Salonul de Carte de la Paris se desfăşoară între 22 şi 25 martie.

La Salon, o parte dintre scriitori, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, au decis să nu participe în formă de protest pentru politica lui Andrei Marga, preşedinte al Institutului Cultural Român.

Iată câteva declaraţii, în exclusivitate pentru "Adevărul", ale scriitorilor prezenţi la Salonul de Carte de la Paris.

             Norman Manea: "Scriitorul nu e bine să stea prea aproape de putere"

Toate târgurile seamănă unul cu altul, e o goană după scriitori, după cărţi, dar e un spectacol, nu e o foame reală de scriitori, e o foame de spectacol, de reclamă, de scandal. Întîlnirea cu scriitorul nu e aici, e în clipa cînd deschizi cartea, şi îl pătrunzi  în ciuda reclamei sau a spectacolului (...) România a fost foarte bine reprezentată la Paris. Scriitori de mare valoare, noua generaţie e plină de talent. Dar nu talentul lipseşte românilor, ci caracterul.(...)Cei care n-au venit şi-au avut îndreptăţirea lor care trebuie respectată. Dar ar fi trebuit să fie aici ca să dea o şi mai mare reprezentativitate literaturii şi culturii române (...) Pe de altă parte scriitorul nu e bine să stea prea aproape de putere, indiferent de regimul politic de care e vorba. Eu am venit pentru că eu reprezint limba română. Limba română n-am luat-o cu mine până la capătul lumii, în America, ci până la capătul vieţii."   Ana Blandiana:  "E nevoie de o imagine a României bună" Vom rămâne cu vizibilitatea din cele cinci zile sau se va transforma in ceva mai de durată? Asta ar însemna traducere de cărţi, articole despre literatura şi cultura română. Problema este următoarea: pentru ca acest lucru să se întîmple nu e sufiecent să existe cărţi româneşti bune, ci e nevoie de o imagine a României bună . Noi să ne scriem cărţile dar  pe de altă parte ca ele să aibă o şansă în exterior , cadrul de care suntem legaţi, căruia îi suntem iobagi, - totdeauna am avut sentiumentul că suntem legaţi de limbă  română, de istorie,aşa cum erau legaţi iobagii de pământ- trebuie să se schimbe în bine. Succesul pe care l-a avut ICR pînă acum jumătate de an, un succes real, s-a bazat şi pe imaginea din ce în ce mai bună a Românie: intrarea în UE , discutarea de la egal la egal cu ceilalţi parteneri.

Marta Petreu: "Am avut câteva momente de triumf"  N-am ştiut că în limba franceză sunt traduse atît de multe cărţi româneşti. Am avut cîteva momente de triumf, de una singură, de exemplu în Place de la Sorbonne, în faţa librăriei Vrin, în faţa unei vitrine cu carte de filozofie românească, la fel pe rue des Ecoles, la o altă librărie. In sfîrşit începem să ne întoarcem în Europa cum trebuie, cu faţa noastră culturală, în Europa din care am fost scoşi nu de noi , ci de tratatele de pace din cel de-al doilea război mondial".

             Lucian Dan Teodorovici: "ICR-ul a avut nişte ieşiri mai mult decât

Aş vrea să rămân doar cu impresia sărbătorii litearturii române la Paris, peste timp va fi cea pregnantă. În timp ce în presa franceză  s-a scris foarte frumos despre literatura română, în presa românească a primat scandalul. Dincolo de toate, scandalul îşi are motivaţiile lui din cauza faptului că ICR-ul a avut nişte ieşiri mai mult decât regretabile. Dificil pentru scriitorii de aici să facă pendularea între onoarea de a fi invitaţi ai părţii franceze şi regretul că Icr-ul, reprezentantul Romîniei aici, a provocat o stare de suspicune prin declaraţii anterioare, care nu era necesară. Nu m-am simţit reprezentant al ICR-ului , nu pot sa fiu un reprezentatnt al ICR-ului care s-a manifestat aşa cum s-a manifestat, nu faţă de mine ci faţă de scriitorii români, dar mă simt bine să cred că sunt un reprezentant al literatutii române, la mare cinste îm zilele acestea. M-a frapat publicul. Am fost la mai multe tîtguri de carte , şi ca editor, şi ca scriitor, nicăieri n-am văzut o mulţime atît de mare îm jurul cărţilor româneşti şi în jurul cărţilor în general.

La standul României au fost premiaţi cei mai inspiraţi "vagabonzi" francezi prin România, în urma unui concurs literar lansat la salonul din  2012 şi aşezat sub semnul  scriitorului român de expresie franceză Panait Istrati, vagabondul de geniu, "revoltatul secolului trecut", după cum îl numeşte "Le Monde des livres" în editorialul de pe prima pagină. 15 din cele 42 de texte scrise in franceza despre Romania de azi au fost publicate intr-un volum de editura franceza Non Lieu

 Institutul Cultural Român de la Paris a lansat cu ocazia Salonului de Carte din 2012 un concurs literar: "Premiul/ preţul vagabondajului. Note despre România" ("Le Prix du vagabondage. Noter la Roumanie"). Având ca punct de inspiraţie destinul vagabondului de geniu Panait Istrati, publicul a fost invitat să trimită scrieri scurte în limbă franceză, note de călătorie, reale sau imaginare, legate de România. Cititorii-călători au fost astfel încurajaţi să povestească /redacteze/ prezinte impresiile lor de călătorie în România şi/ sau experienţa în jurul descoperirii culturii noastre (fie că au ajuns deja în România, fie că e vorba pentru moment de o călătorie interioară, prin intermediul literaturii/artei/culturii din spaţiul românesc.)
Cele mai originale pagini de jurnal/memorii/amintiri de calatorie/eseuri au fost selecţionate de un juriu independent, alcătuit din editori şi oameni de litere francezi şi români, membri ai cluburilor de lectură afiliate Festivalului primului roman de la Chambery,  spre a fi publicate într-un volum. Pînă în octombrie 2012, dată la care s-a încheiat depunerea textelor pentru concurs, au fost primite 42 de texte de cîte aproximativ 30 de pagini fiecare, ceea ce dovedeşte succesul acestui demers de a atrage în mod interactiv, ludic şi literar,  publicul francez către cultura, civilizaţia şi literatura română.

Reabilitarea lui Vintilă Horia s-a petrecut la această ediţie a Salonului. Autorul cărţii "Dumnezeu s-a născut în exil" a fost laureat cu premiul Goncourt în 1960. S-a retras în urma unui scandal în presa franceză a vremii care-l acuza de orientari fasciste. În cadrul unei mese rotunde, au fost evocate  marile figuri literare ale exilului românesc (Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tristan Tzara) .