„Noaptea“ lui Elie Wiesel. „Asta trebuie să facem: să nu dormim bine, când există oameni care suferă oriunde în lume“

Scriitorul şi activistul pentru drepturile omului Elie Wiesel a murit sâmbătă, la vârsta de 87 de ani, fiind supranumit „mesager pentru omerire“. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, iar din 1986 a fost  membru de onoare al Academiei Române. Publicată pentru prima dată în 1958, „Noaptea" a fost prima carte semnată de Elie Wiesel, povestea experienţei pe care a trăit-o în lagărele de exterminare naziste

Elie Wiesel s-a născut în 1928 la Sighet, în România, A fost deportat în 1944, împreună cu întreaga familie, la Auschwitz, unde aveau să-şi găsească sfârşitul mama, sora mai mică şi tatăl său. Publicată pentru prima dată în 1958 la Editions de Minuit, “Noaptea" este prima carte semnată de Elie Wiesel, povestea experienţei pe care a trăit-o în lagărele de exterminare naziste (Auschwitz, Birkenau, Buna, Gleiwitz).

Autorul a scris peste cincizeci de opere ficţionale şi nonficţionale: romane, povestiri, eseuri, mărturii, interviuri, militând constant pentru drepturile omului şi pentru condamnarea ororilor Holocaustului. În 1986 a primit Premiul Nobel pentru pace, iar în 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură. Din 2001 a fost membru de onoare al Academiei Române, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România purtându-i numele. A fost directorul Centrului pentru studii iudaice de la Universitatea din Boston.

Tradusă pretutindeni în lume, vândută în milioane de exemplare şi îndelung comentată, „Noaptea“ s-a numărat, alături de jurnalul Annei Frank sau de memoriile lui Primo Levi, printre primele cărţi ce au descris martiriul evreilor din lagărele naziste. Depunând mărturie despre infernul trăit la Auschwitz, Elie Wiesel se întreaba, în prefaţa prezentei ediţii, dacă există cuvinte capabile să înfăţişeze inimaginabilul, acel „univers dement şi rece în care era uman să fii inuman”. Încercarea trebuie însă făcută, pentru a nu repeta istoria, pentru a nu lăsa tristeţea trecutului să devină viitor. Fiindcă „uitarea înseamnă pericol şi insultă”.

Fără această mică lucrare, viaţa mea de scriitor sau viaţa mea pur şi simplu nu ar fi fost ceea ce este: viaţa unui martor care se consideră obligat, din punct de vedere moral şi uman, să împiedice duşmanul să obţină o victorie postumă, ultima, ştergându-şi crimele din memoria oamenilor, spunea Wiesel.

Din 2001 a fost membru de onoare al Academiei Române, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România purtându-i numele

FRAGMENT DIN "NOAPTEA"

"Într - o zi, centrala electrică de la Buna s-a defectat. Chemat la faţa locului, Gestapo a ajuns la concluzia că era vorba de un sabotaj. A fost descoperită o pistă. Aceasta ducea la blocul Oberkapo - ului olandez.
Şi acolo au fost descoperite, după percheziţie, multe arme!
Oberkapo a fost arestat pe loc. A fost torturat timp de mai multe săptămâni, dar degeaba. Nu a spus niciun nume. A fost transferat la Auschwitz. Nu am mai auzit nimic despre el.
Micul pipel însă rămăsese în lagăr, la carceră. Torturat, a păstrat şi el tăcerea. SS l - au condamnat la moarte, ca şi pe alţi doi deţinuţi la care fuseseră descoperite arme.
Într - o zi, la întoarcerea de la lucru, am văzut trei spânzurători ridicate pe platforma unde se făcea apelul, trei corbi negri. Apel. Soldaţii SS în jurul nostru, cu mitralierele îndreptate spre noi: ceremonia tradiţională. Trei condamnaţi aliniaţi — printre ei, micul pipel, îngerul cu ochi trişti.

SS păreau mai preocupaţi, mai neliniştiţi ca de obicei. Spânzurarea unui copil în faţa a mii de spectator nu era un lucru obişnuit. Şeful lagărului a citit verdictul. Toţi ochii erau aţintiţi către copil. Acesta era livid, aproape calm, îşi muşca buzele. Umbra spânzurătorii îl acoperea.

Lagerkapo a refuzat de această dată să fie călău.
A fost înlocuit de trei SS.
Cei trei condamnaţi au urcat împreună pe scaune. Cele trei gâturi au fost introduse în acelaşi
timp în nodurile funiilor.

— Trăiască libertatea! au strigat cei doi adulţi.
Băiatul tăcea.
— Unde este bunul Dumnezeu, unde este? a întrebat cineva în spatele meu.
La un semn al şefului lagărului, cele trei scaune au fost împinse.
Linişte absolută în tot lagărul. La orizont, soarele apunea.
— Descoperiţi - vă! a urlat şeful lagărului.
Vocea îi era răguşită. Noi plângeam.
— Acoperiţi - vă!
Apoi a început defilarea. Cei doi adulţi nu mai trăiau. Limbile le atârnau, umflate, vinete. Dar a
treia funie nu era imobilă: fiind mai uşor, copilul încă trăia…

A rămas aşa mai bine de jumătate de oră, luptând, între viaţă şi moarte, agonizând sub ochii
noştri. Şi am fost obligaţi să ne uităm la el. Era încă viu când mi - a venit rândul să trec prin faţa lui.
Limba îi era roşie, ochii nu i se stinseseră încă.

În spatele meu, am auzit acelaşi om întrebând:
— Unde este Dumnezeu?
Şi am simţit cum, în adâncul fiinţei mele, o voce
îi răspundea:
— Unde este? Uite - l aici — e spânzurat aici, pe eşafodul ăsta.
În seara aceea, supa avea gust de cadavru". (Copyright Grupul Editorial Corint)

A studiat filosofia la Sorbona

Filosof şi scriitor, Elie Wiesel a fost recompensat cu Premiul Nobel în 1986, cu Premiul Médicis în 1968 şi Premiul Livre Inter în 1980. S-a născut în România şi este unul dintre supravieţuitorii Auschwitz-ului. A fost deportat cu întreaga sa familie la doar 15 ani, pierzându-şi mama, sora şi apoi tatăl. După eliberare, a studiat filosofia la Sorbona.

În 1958, François Mauriac propune spre publicare un roman scris de Elie Wiesel, La nuit — o poveste cutremurătoare despre holocaust şi experienţa din lagăr —, care avea să devină un mare succes internaţional (în SUA s-au vândut un milion şi jumătate de exemplare numai în 2006, adică la 45 de ani de la prima publicare).
Din 1963 a devenit cetăţean american, predând ştiinţe umaniste la Universitatea din Boston.

Preşedintele Johannis: "Am primit cu profundă tristeţe vestea morţii lui Elie Wiesel"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a lui Elie Wiesel, afirmând că acesta a fost un mare spirit care s-a opus tiraniei şi a militat neobosit pentru cauza celor defavorizaţi şi, prin dispariţia sa, am pierdut una dintre vocile cele mai puternice împotriva urii.

"Am primit cu profundă tristeţe vestea morţii lui Elie Wiesel, supravieţuitor al ororilor Holocaustului şi laureat al premiului Nobel pentru Pace. Una dintre personalităţile cele mai influente care şi-a folosit din plin această forţă pentru a propovădui virtuţile toleranţei şi ale libertăţii, Elie Wiesel va rămâne în conştiinţa umanităţii ca un mare spirit care s-a opus tiraniei şi a militat neobosit pentru cauza celor defavorizaţi", spune şeful statului.

Iohannis afirmă că România îi onorează memoria "cu deplin respect", iar lecţiile de viaţă oferite de Elie Wiesel vor fi "o sursă de inspiraţie morală".

"Elie Wiesel ne-a onorat prin acceptarea preşedinţiei Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi prin munca pe care a depus-o în această calitate. Odată cu dispariţia sa, am pierdut cu toţii una dintre vocile cele mai puternice împotriva uitării şi a negaţionismului. Transmit familiei sale şi tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit sincerele mele condoleanţe", se mai arată în mesajul preşedintelui, potrivit news.ro.

Cioloş, despre Elie Wiesel: A fost un mesager al umanităţii, o voce neobosită împotriva violenţei, opresiunii şi rasismului

Premierul Dacian Cioloş a transmis, duminică, un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a lui Elie Wiesel, despre care a spus că ”şi-a distilat suferinţa în iubire faţă de semeni”, amintind, totodată, că acesta a fost ”o voce neobosită împotriva violenţei, opresiunii şi rasismului”.

”Elie Wiesel a plecat la Dumnezeu. Supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz şi al ororilor Holocaustului, şi-a distilat suferinţa în iubire faţă de semeni. A fost un mesager al umanităţii, o voce neobosită împotriva violenţei, opresiunii şi rasismului. Viaţa şi scrierile lui rămân în istorie ca mărturii ale păcii şi demnităţii umane, manifeste ale credinţei lui Elie Wiesel că forţele binelui şi ale libertăţii pot fi victorioase peste tot în lume. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l aibă în pace”, a transmis, duminică, premierul Dacian Cioloş, citat de news.ro.

Elie Wiesel: Pentru că îmi amintesc, disper. Pentru că îmi amintesc, am datoria de a respinge disperarea

”...Să fii conştient de prezent. Momentul are propria putere, eternitate, la fel cum dragostea îşi creează absolutul”.

”Acestea sunt victorii ale sufletului şi spiritului. Uneori, chiar dacă pierzi, câştigi”.

”Dacă singura rugă pe care o spui pe parcursul vieţii este «Mulţumesc», atunci este suficient”.

”O singură persoană integră poate face diferenţa”.

”Să nu transmiţi o experienţă înseamnă să o trădezi”.

”Cuvântul poate, uneori, în momentele de iertare, să aducă atingere calităţii faptelor”.

”Chiar şi în întuneric este posibil să creezi lumină şi să încurajezi compasiunea. Chiar şi în exil, prietenia există şi poate deveni o ancoră”.

”Pentru mine, fiecare oră este fermecătoare. Sunt recunoscător de fiecare dată când întâlnesc pe cineva şi îi privesc zâmbetul”.

”Trebuie să alegem între violenţa adulţilor şi zâmbetele copiilor, între urâţenia urii şi dorinţa de a ne opune ei”.

”Asta trebuie să facem - să nu dormim bine, când există oameni care suferă oriunde în lume”.

”Pacea este cadoul pe care ni-l oferim unii altora”. (Selecţie de citate din Elie Wiesel, realizată de news.ro.)