Nicolae Breban, sărbătorit de Academia Română, la aniversarea a 85 de ani

Academia Română va organiza vineri, 1 februarie, sesiunea aniversară omagială dedicată scriitorului Nicolae Breban, cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani.

Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 (Calea Victoriei 125, Sector 1, Bucureşti).

Vor lua cuvântul: acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, acad. Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof.univ.dr. Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, care vor omagia personalitatea scriitorului Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg şi publicist cu o carieră literară de peste 60 de ani.

Născut pe 1 februarie 1934, la Baia Mare, într-o familie de intelectuali, privită şi tratată ostil de către regimul comunist instaurat în România după 1944 (tatăl preot greco-catolic, mama de naţionalitate germană), Nicolae Breban se înscrie cu autoritate, încă de la debut, în galeria celor mai mari romancieri români postbelici, primit cu elogii de critica literară.

Opera sa, masivă, complexă, problematizantă, avea să fie redactată în câteva etape, marcate de relaţia autorului cu regimul politic de la Bucureşti din perioada dictatorială. A debutat editorial în 1965, cu romanul Francisca, pentru care a primit Premiul Academiei Române. În anii imediat următori publică romanele În absenţa stăpânilor (1966) şi Animale bolnave (1967), pentru care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1977 îi apare romanul Bunavestire, considerat o capodoperă de critica literară şi încununat din nou cu Premiul Uniunii Scriitorilor, dar atacat vehement de regimul politic de la Bucureşti, întrucât autorul intrase în conflict deschis cu Partidului Comunist, denunţând, în 1971, la Paris, tezele culturale dogmatice adoptate de regimul Ceauşescu. Între 1986-1989, exilat provizoriu la Paris, va scrie piesele de teatru Culoarul cu şoareci şi Bătrâna doamnă şi fluturele şi îi apare romanul Drumul la zid, subintitulat poem epic. Om al proiectelor de ample dimensiuni, Nicolae Breban publică după 1990: trilogia Amfitrion (vol. I: Demonii mărunţi, vol. II: Procuratorii, vol. III: Alberta), pentru care primeşte, pentru a treia oară, Premiul Uniunii Scriitorilor, tetralogia epică Ziua şi noaptea, tetralogia memorialistică Sensul vieţii, volumele de eseuri O utopie tangibilă, Riscul în cultură, Spiritul românesc în faţa unei dictaturi. Opera sa literară a fost tradusă în franceză, germană, italiană, suedeză, rusă, bulgară, maghiară, lituaniană, letonă, bucurându-se de o bună circulaţie internaţională.

Redactor-şef al revistei România literară până în 1971, Nicolae Breban va inaugura, în 1990, când revine în ţară, noua serie a revistei Contemporanul. Ideea Europeană, una dintre cele mai vechi publicaţii româneşti de politică, ştiinţă şi cultură (fondată în 1881), al cărei director este şi în prezent.

În octombrie 1997 scriitorul Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 2009 membru titular.