Gabriel-Virgil Rusu, autorul cărţii Mundus malefactorum. Studii şi cercetări privind criminalitatea din Transilvania medievală şi premodernă, este unul dintre rarii oameni care reuşesc să îmbine erudiţia specialistului, talentul şi cursivitatea scriitorului, perspicacitatea investigatorului şi lipsa de ezitări terminologice a juristului, transformând cercetările istorice pe care le realizează în adevărate lucrări de referinţă. Vasta cultură a istoricului se îmbină perfect, în acest caz, cu o bună stăpânire a argumentelor şi termenilor, dezvăluind îndelungata experienţă a profesorului implicat în pregătirea multor generaţii de istorici şi de poliţişti, dar şi a artei de a redacta un text istoric, pe care nu foarte mulţi dintre specialiştii acestui domeniu o stăpânesc cu adevărat.

Pornind de la o prezentare generală a sistemului de menţinere a ordinii publice în Transilvania premodernă, cartea ne ajută să descifrăm, pe rând, evoluţia şi caracteristicile legislaţiei penale, organizarea justiţiei şi rolul diferitelor categorii de instanţe, practica cercetărilor judiciare, formele în care era realizată urmărirea şi pedepsirea celor condamnaţi. Conştient de capcanele care pot fi generate de o definire prea restrictivă a criminalităţii, limitată la înregistrările şi documentele care se referă explicit la procese criminale, autorul păstrează porţi deschise, din perspectiva anvergurii ariei cercetărilor sale, către mecanismele de control social situate dincolo de investigaţia criminalistică propriu-zisă, luând în considerare şi celelalte căi de intervenţie asupra celor care încălcau legi şi norme. 

Infracţiunile şi lumea infractorilor sunt prezentate în pagini în care argumentarea lasă să se întrevadă realităţi cărora nu le lipseşte farmecul şi culoarea. Fapte precum furtul, tâlhăria, omuciderea, vrăjitoria, haiducia, împreună cu făptaşii lor, fie ei dovediţi sau nu, sunt prezentate cu detalii interesante şi pline de pitoresc. Aflăm, astfel, că potrivit hotărârii dietei de la Târgu Mureş, din 1552, hoţii de cai, boi, vaci, porci, albine şi struguri erau pedepsiţi cu spânzurătoarea, sancţiune care nu le era însă aplicată celor care furau găini, legume, fructe sau alte mărunţişuri. În cazul tâlharilor, este menţionată categoria nobililor care, mai cu seamă în vremuri de război, se înhăitau cu cazacii sau cu soldaţii fără angajamente, transformându-se în tâlhari şi vagabonzi răufăcători. Nu mai puţin interesante sunt menţiunile referitoare la „înjurăturile grozave din tot sufletul“, pe care dieta din 1619 hotăra să le pedepsească cu o amendă de 1 florin, în cazul în care făptaşul era nobil, sau prin punerea în butuci şi ţinerea acolo până la amiază, în cazul servitorilor şi ţăranilor. Instituţia poterei, precursoare arhaică a poliţiei de mai târziu, organizată iniţial în baza dreptului cutumiar, este analizată în elementele de bază ale evoluţiei ei. Nici vrăjitoarele, atât de bine reprezentate în izvoarele documentare din Transilvania, nu puteau scăpa atenţiei autorului, care se opreşte cu mai multe detalii asupra cazurilor din Dejul primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea. Reţin, de asemenea, atenţia paginile dedicate haiducilor, în special lui Rózsa Sándor, ultimul mare haiduc al Europei, căruia Gabriel-Virgil Rusu i-a dedicat de altfel o monografie de excepţie: Floarea pustei – istoria lui Rózsa Sándor, ultimul mare haiduc al Europei (2015)

Mundus Malefactorum este o carte care ne reaminteşte că mijloacele de protejare a oamenilor cinstiţi au fost întotdeauna o preocupare pentru societăţi, iar Transilvania nu a reprezentat nici pe departe o excepţie. Investigaţiile grupate în acest volum ne deschid poarta către o lume în care criminalitatea era prezentă pretutindeni, aceasta rămânând în continuare un obiect de studiu extrem de interesant, în diversitatea şi în dinamica ei. Datorită acestei cărţi, lumea oamenilor legii şi a infractorilor de altădată ne este astăzi mai bine cunoscută.

Lansarea cărţii Mundus malefactorum. Studii şi cercetări privind criminalitatea din Transilvania medievală şi premodernă a lui Gabriel-Virgil Rusu va avea loc miercuri, 9 mai 2018, de la ora 17.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.