Mircea Cărtărescu faţă cu oroarea lumii. Pe Facebook. „Asta nu mai e ură, e pan-ură, hiper-ură“, consideră scriitorul, avertizând asupra „crimei ideologice“

Mircea Cărtărescu faţă cu oroarea lumii. Pe Facebook. „Asta nu mai e ură, e pan-ură, hiper-ură“, consideră scriitorul, avertizând asupra „crimei ideologice“

Mircea Cărtărescu      FOTO: Cosmin Bumbuţ

Evenimentele tragice din ultimele zile nu au trecut neobservate de personalităţile şi VIP-urile culturale, care în general au simţit nevoia să se exprime pe reţelele sociale, în speţă Facebook. Printre acestea, se află şi cel mai important scriitor român contemporan, Mircea Cărtărescu, un fervent utilizator al acestui avansat mijloc de comunicare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai recentă postare a scriitorului român datează de astăzi, marţi 19 iulie, şi este ocazionată de atacul criminal dat de un adolescent afgan cu toporul asupra turiştilor dintr-un compartiment de tren german. Urmare a numeroaselor comentarii primite, unele dintre ele „pe muchie“ şi destul de controversabile (Viviana Muşa insistă să-l privim pe atacator doar ca pe un adolescent „tulburat psihic“ de suferinţă, alţii se încăpăţânează să-l asocieze cu islamul radical), Cărtărescu a simţit nevoia unui update la postarea iniţială. Redăm aici integral textul postării scriitorului de marţi, 19 iulie:

„Să strigi Allah akbar şi să măcelăreşti cu toporul (!) într-un tren bieţi turişti asiatici veniţi să se pozeze cu domul din Koln...

Asta nu mai e ură, e pan-ură, hiper-ură. Se coboară nu sub valorile unei culturi, oricare-ar fi ea, ci sub limita de la care cineva se poate numi om.

(Adaug aici, dupa ce-am vazut comentariile si ca sa nu fiu inteles gresit: am fost in favoarea primirii imigrantilor in Europa si nu cred ca religia islamica in sine e un adversar al civilizatiei. Dar nu cred ca trebuie sa fim orbi la crima in masa, care e mereu oribila si inumana, mai ales cand are motivare ideologica. Nu putem trai la nesfarsit cu ochii larg inchisi.)“

Brexit, Nisa, Esterhazy, Istanbul, trenul german... And so on

Nici celelalte evenimente care s-au rostogolit accelerat în această „lungă vară fierbinte“ nu au trecut neobservate de sensibilitatea şi conştiinţa civică a scriitorului român. Astfel, în ziua de vineri 15 iulie, dimineaţa la ora 9.44, Cărtărescu trecea în revistă trei evenimente dramatice survenite în ultimele, la acea vreme, 24 de ore: masacrul de la Nisa, decesul, în urma unui cancer pancreatic, al marelui scriitor maghiar Peter Esterhazy (menţionând, într-o paranteză, şi felul în care li s-au interesectat, în diverse momente, drumurile) şi internarea filosofului Mihai Şora:

„Una dintre cele mai triste dimineţi. Aflu în câteva minute de răsfoit presa şi FB că la Nisa au fost ucişi peste optzeci de oameni nevinovaţi, că a murit un mare prozator, scriitorul maghiar Peter Esterhazy (cu care am fost vecin la Berlin şi am avut evenimente comune la diferite festivaluri) şi că Mihai Şora se află în spital. Doar pentru ultimul mai putem face ceva: să-i dorim multă sănătate, ca să-mplinească suta de ani şi mai mult. Restul e dezolare şi amărăciune.“

Totul era postat sub o poză a lui Peter Esterhazy. Aparenta impresie de superficialitate şi de tratare în grabă a postării l-a făcut pe un internaut să comenteze ironic:

„Domnule Cărtărescu, trebuie să ai imaginaţie de scriitor ca să aduni în cinci rânduri masacrul de la Nisa, vecinătatea cu Esterhazy şi spitalizarea lui Şora. Sau să fii telegrafist.“

Comentariul internautului oarecare a fost răsplătit de ceilalţi vizitatori ai paginii lui Cărtărescu cu 13 like-uri până în momentul de faţă.

Nici noaptea următoare nu a fost însă una liniştitită: sângeroasă tentativă de lovitură de stat în Turcia (probabil, însă, nimic faţă de ce se-ntâmplă în aceste zile şi ce urmează acolo). Prin urmare, în ziua de sâmbătă 16 iulie, autorul „Solenoidului“ revine cu o postare (pre-)apocaliptică, în care îşi exprimă sensibilitatea rănită şi îndeamnă la o „fugă“ din faţa catastrofei:

Brexitul, care acum nici o lună ni se părea o apocalipsă, astăzi nu mai preocupă pe nimeni.

Trecem prin vremuri catastrofale, de acumulare a tensiunilor ca-n preziua unui mare cutremur. Întotdeauna m-am mirat cum oamenii din trecut, având semne clare de catastrofă, totuşi n-au fugit din faţa tragediilor ce-aveau să-i măture de pe lume.

Dar asta facem şi noi: ne-am obişnuit cu suferinţele altora şi sperăm prosteşte că la noi n-au să vină.“

De la sine înţeles, majoritatea comentariilor internauţilor pun o întrebare de bun-simţ: unde poţi să te ascunzi din faţa unei catastrofe globale? Nimeni nu semnalează faptul că, totuşi, lovituri de stat în regimuri cu democraţii neconsolidate (iar Turcia este exemplară pentru aşa ceva), masacre comise - din nefericire - de nebuni (doar numărul victimelor transformă astfel de evenimente în ştire) şi decese de personalităţi sunt printre cele mai curente evenimente în toate epocile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările