Mihail Şişkin, cel mai important scriitor rus contemporan, vine în România

 În România, Mihail Şişkin este foarte cunoscut şi îndrăgit pentru volumul „Scrisorar“, apărut la Curtea Veche Publishing în 2012, în traducerea Antoanetei Olteanu, o poveste de dragoste „de o frumuseţe ce îţi taie răsuflarea“ (Le Figaro), câştigătoare a celui mai important premiu al literaturii ruse, „Marea carte“ („Bolshaja Kniga“). Debutul scriitorului pe piaţa românească a devenit şi unul dintre cele mai bine vândute titluri de beletristică de la Curtea Veche Publishing din ultimii ani.

„Părul Venerei“, volumul care va fi lansat vineri seara la Bucureşti, în prezenţa autorului, este publicat tot la editura Curtea Veche, în traducerea Antoanetei Olteanu, una dintre cele mai apreciate traducătoare de limba rusă din România.

Conform editurii Curtea Veche, „Părul Venerei“ este un roman strălucitor, care poate fi invocat ca un argument ultim al ideii că literatura rusă nu a murit. Credinţă şi spiritualitate, importanţa de-a vibra la frumuseţea lucrurilor efemere sub ameninţarea morţii, căutarea iubirii, dialoguri filosofice, referinţe mitologice şi reflecţii pline de miez, toate se întrepătrund în „Părul Venerei“.

Un interpret din limba rusă la un birou elveţian pentru azilanţi, străduindu-se să se adapteze la cea mai bună dintre lumile posibile, este bântuit de toate poveştile pe care le aude. Transcrierile interviurilor la care participă se insinuează în roman tot aşa cum se insinuează în viaţa lui interioară. Interpretul este firul care leagă numeroasele poveşti în poveste: călătoriile interpretului în Italia, în căutarea originii iubirii sau poate doar a adevărului despre ea, îndepărtarea de soţie şi de fiu, suferinţele cuplului în criză, scrisorile trimise fiului şi adresate unui anume Nabucodonosaurus, stăpânitor al unei magice împărăţii insulare, bucăţi din jurnalul Isabellei, o faimoasă cântăreaţă de la începutul secolului XX, a cărei biografie interpretul ar fi vrut cândva să o scrie. „Golurile“ dintre aceste poveşti sunt umplute cu fragmente din lecturile interpretului despre războaie antice nu mai puţin civilizatoare decât cele moderne.

Mihail Şişkin s-a născut în 1961 la Moscova şi a studiat la Institutul Pedagogic din Capitală. După absolvire a lucrat ca jurnalist şi apoi ca profesor de engleză şi germană. În 1995 s-a mutat în Elveţia, unde locuieşte şi astăzi. În prezent, Şişkin lucrează ca interpret asistând autorităţile elveţiene în intervievarea persoanelor din Rusia sau din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice care cer azil. Multe dintre poveştile şi descrierile pe care le-a tradus şi-au găsit loc în romanele sale. Şi-a făcut debutul literar în 1993 cu volumul de scurte povestiri „Urok Kalligrafii“. În continuare, Şişkin a publicat romanele „Zapiski Larionova“ (1994), „Vzjatie Izmaila“ (1999) care a câştigat Russkii Buker în 2000, „Venerin Volos“ (2005) premiat cu Nacionalnyi Bestseller în 2005 şi premiul „Marea Carte“ în 2006 şi „Scrisorar“ (2010). Pe lângă rusă, Şişkin scrie şi în germană.

Trei dintre romanele lui Şişkin au fost dramatizate şi puse în scenă: „Scrisorar“, la Teatrul de Artă Cehov din Moscova, „Vziatie Izmaila“, la Teatrul Most, şi „Părul Venerei“, la Atelierul Piotr Fomenko.

Mihail Şişkin este singurul scriitor care a câştigat toate cele trei mari premii literare ruseşti - premiul „Booker Rusesc“ („Russkii Buker“, 2000), „Marea carte“ („Bolshaja Kniga“, 2006, 2011) şi „Premiul Naţional pentru Bestseller“ („Nacionalnyi Bestseller“, 2005). În plus, a fost recompensat şi cu prestigioase premii internaţionale precum premiul „Cantonului Zürich“ în 2000, „Prix Du Meilleur Livre Étranger“ (secţiunea eseu) în 2005, premiul „Grinzane Cavour“  în 2007, premiul internaţional pentru literatură „Haus der Kulturen der Welt“, în 2011.

Evitând limba nouă, Mihail Şişkin scrie în rusă aşa cum nimeni din Rusia nu mai scrie. Este o limbă foarte lirică, iar graţia naraţiunii şi forţa ideilor îl situează pe Şişkin în rândul galeriei de scriitori clasici de anvergură precum Tolstoi, Cehov, Joyce, Nabokov şi Saşa Sokolov.

Deşi scrie în limba rusă şi volumele sale înregistrează vânzări foarte bune în ţara natală, Mihail Şişkin este în relaţii tensionate cu puterea de la Kremlin. Autorul trăieşte în Elveţia de mai mulţi ani, iar în luna martie a refuzat să reprezinte Rusia la un eveniment literar major care avea loc în Statele Unite ale Americii, motivând că nu doreşte să fie vocea „unei ţări unde puterea a fost preluată de un regim corupt şi criminal“, după cum a relatat publicaţia The Guardian.