
Considerat cel mai mare scriitor rus al momentului şi cel mai important candidat rus la premiul Nobel pentru literatură, Mihail Şişkin se va întâlni cu publicul român, vineri, de la ora 18.30, la Galeriile Artmark din Bucureşti. Evenimentul marchează lansarea volumului „Părul Venerei“, opera autorului cea mai apreciată de critica internaţională.
În România, Mihail Şişkin este foarte cunoscut şi îndrăgit pentru volumul „Scrisorar“, apărut la Curtea Veche Publishing în 2012, în traducerea Antoanetei Olteanu, o poveste de dragoste „de o frumuseţe ce îţi taie răsuflarea“ (Le Figaro), câştigătoare a celui mai important premiu al literaturii ruse, „Marea carte“ („Bolshaja Kniga“). Debutul scriitorului pe piaţa românească a devenit şi unul dintre cele mai bine vândute titluri de beletristică de la Curtea Veche Publishing din ultimii ani.
„Părul Venerei“, volumul
care va fi lansat vineri seara la Bucureşti, în prezenţa autorului, este
publicat tot la editura Curtea Veche, în traducerea Antoanetei Olteanu, una
dintre cele mai apreciate traducătoare de limba rusă din România.
Conform editurii Curtea
Veche, „Părul Venerei“ este un roman strălucitor, care poate fi invocat ca un
argument ultim al ideii că literatura rusă nu a murit. Credinţă şi
spiritualitate, importanţa de-a vibra la frumuseţea lucrurilor efemere sub
ameninţarea morţii, căutarea iubirii, dialoguri filosofice, referinţe
mitologice şi reflecţii pline de miez, toate se întrepătrund în „Părul Venerei“.
Un interpret din limba
rusă la un birou elveţian pentru azilanţi, străduindu-se să se adapteze la cea
mai bună dintre lumile posibile, este bântuit de toate poveştile pe care le
aude. Transcrierile interviurilor la care participă se insinuează în roman tot
aşa cum se insinuează în viaţa lui interioară. Interpretul este firul care
leagă numeroasele poveşti în poveste: călătoriile interpretului în Italia, în căutarea
originii iubirii sau poate doar a adevărului despre ea, îndepărtarea de soţie
şi de fiu, suferinţele cuplului în criză, scrisorile trimise fiului şi adresate
unui anume Nabucodonosaurus, stăpânitor al unei magice împărăţii insulare,
bucăţi din jurnalul Isabellei, o faimoasă cântăreaţă de la începutul secolului
XX, a cărei biografie interpretul ar fi vrut cândva să o scrie. „Golurile“
dintre aceste poveşti sunt umplute cu fragmente din lecturile interpretului
despre războaie antice nu mai puţin civilizatoare decât cele moderne.
Mihail Şişkin s-a născut
în 1961 la Moscova şi a studiat la Institutul Pedagogic din Capitală. După
absolvire a lucrat ca jurnalist şi apoi ca profesor de engleză şi germană. În
1995 s-a mutat în Elveţia, unde locuieşte şi astăzi. În prezent, Şişkin
lucrează ca interpret asistând autorităţile elveţiene în intervievarea
persoanelor din Rusia sau din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice care cer
azil. Multe dintre poveştile şi descrierile pe care le-a tradus şi-au găsit loc
în romanele sale. Şi-a făcut debutul literar în 1993 cu volumul de scurte povestiri
„Urok Kalligrafii“. În continuare, Şişkin a publicat romanele „Zapiski
Larionova“ (1994), „Vzjatie Izmaila“ (1999) care a câştigat Russkii Buker în
2000, „Venerin Volos“ (2005) premiat cu Nacionalnyi Bestseller în 2005 şi
premiul „Marea Carte“ în 2006 şi „Scrisorar“ (2010). Pe lângă rusă, Şişkin
scrie şi în germană.
Trei dintre romanele lui
Şişkin au fost dramatizate şi puse în scenă: „Scrisorar“, la Teatrul de Artă
Cehov din Moscova, „Vziatie Izmaila“, la Teatrul Most, şi „Părul Venerei“, la
Atelierul Piotr Fomenko.
Mihail Şişkin este singurul scriitor care a câştigat toate cele trei mari premii literare ruseşti - premiul „Booker Rusesc“ („Russkii Buker“, 2000), „Marea carte“ („Bolshaja Kniga“, 2006, 2011) şi „Premiul Naţional pentru Bestseller“ („Nacionalnyi Bestseller“, 2005). În plus, a fost recompensat şi cu prestigioase premii internaţionale precum premiul „Cantonului Zürich“ în 2000, „Prix Du Meilleur Livre Étranger“ (secţiunea eseu) în 2005, premiul „Grinzane Cavour“ în 2007, premiul internaţional pentru literatură „Haus der Kulturen der Welt“, în 2011.
Evitând limba nouă,
Mihail Şişkin scrie în rusă aşa cum nimeni din Rusia nu mai scrie. Este o limbă
foarte lirică, iar graţia naraţiunii şi forţa ideilor îl situează pe Şişkin în
rândul galeriei de scriitori clasici de anvergură precum Tolstoi, Cehov, Joyce,
Nabokov şi Saşa Sokolov.
Deşi scrie în limba rusă
şi volumele sale înregistrează vânzări foarte bune în ţara natală, Mihail
Şişkin este în relaţii tensionate cu puterea de la Kremlin. Autorul trăieşte în
Elveţia de mai mulţi ani, iar în luna martie a refuzat să reprezinte Rusia la
un eveniment literar major care avea loc în Statele Unite ale Americii, motivând
că nu doreşte să fie vocea „unei ţări unde puterea a fost preluată de un regim
corupt şi criminal“, după cum a relatat publicaţia The Guardian.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: