La Humanitas se lansează un Kadare, o meditaţie asupra terorii

Miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, are loc lansarea romanului „Firida Ruşinii“ de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction. „Firida Ruşinii“ face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditaţii asupra opresiunii şi a terorii într-un stat totalitar.

La eveniment vor vorbi Excelenţa Sa Dl. Ilir Tepelena, Ambasadorul Republicii Albania în Romania, Sabina Fati, jurnalistă şi scriitoare, Vlad Zografi, scriitor şi senior-editor Humanitas şi Marius Dobrescu, traducătorul volumului. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fundalul decăderii inevitabile a Imperiului Otoman, Ali Paşa din Ianina îşi clădeşte un principat independent. Pentru a preîntâmpina extinderea rebeliunii, sultanul îl pedepseşte cu cruzime, expunându-i capul în piaţa centrală din Istanbul, în firida destinată trădătorilor. Ismail Kadare reconstituie cariera acestui personaj misterios, născut albanez, dar integrat perfect în mecanismul înşelător al administraţiei otomane. Ali Paşa — admirator al lui Napoleon Bonaparte, cu care a întreţinut relaţii diplomatice, şi al poetului George Byron, pe care l-a găzduit în drumul acestuia spre Grecia — a dus o viaţă plină de fast, dar s-a comportat ca un satrap oriental, strivind fără milă orice tentativă de a i se contesta autoritatea. Fără să-şi propună să scrie un roman istoric, Kadare recompune cu detalii de mare fineţe atmosfera capitalei otomane, dominată de puterea absolută a suveranului, precum şi angrenajul cumplit căruia îi cad victime nu numai cei învinşi, ci şi învingătorii.

„Kadare a terminat Firida Ruşinii în 1976, an în care, scrie el, «de la Tirana veneau ştiri proaste. Comploturi demascate în serie. Arestări una după alta. Teroare». În acest roman, unul dintre puţinele asupra cărora autorul nu a făcut modificări, tragicul rămâne neatins. Aici nu este loc pentru grotescul cu care el îşi echilibrează, de obicei, cealaltă parte a operei. Pentru că aici, în Firida Ruşinii, Kadare demontează şi expune piesă cu piesă mecanismul fricii; acel mecanism de care oricărui regim ar trebui să-i fie ruşine, ne spune el printre rânduri.“ (Éric Faye)

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiraţii juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internaţională. Humanitas Fiction a publicat în colecţia Raftul Denisei o parte din cele mai importante scrieri ale autorului: Palatul Viselor (2007), Accidentul (2008), Umbra (2008,2015), Amurgul zeilor stepei (2009), Mesagerii ploii (2010), Cronică în piatră (2012), Spiritus (2012), Vremea nebuniei (2012), Cina blestemată (2013), Podul cu trei arce (2015). Ismail Kadare este şi autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum şi al cărţii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie. Este recompensat cu numeroase premii şi distincţii literare, printre care Prix Mondial Cino Del Duca (1992), primul Man Booker International Prize (2005) şi Jerusalem Prize (2015). Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste patruzeci de ţări.