Kitsch şi impostură în Uniunea Scriitorilor din România. Literatura care-ţi întoarce stomacul pe dos

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poetul Florin Silişteanu (stânga), singurul membru al Uniunii Scriitorilor fără Bacalaureat, mai face câte-un bănuţ prezentând spectacole de manele şi de miss FOTO: SILISTEANUFLORIAN.BLOGSPOT.RO
Poetul Florin Silişteanu (stânga), singurul membru al Uniunii Scriitorilor fără Bacalaureat, mai face câte-un bănuţ prezentând spectacole de manele şi de miss FOTO: SILISTEANUFLORIAN.BLOGSPOT.RO

Prima instituţie literară a ţării s-a umplut de impostori, dar şi de pensionari care profită de pe urma statutului de scriitori pentru a-şi rotunji pensiile.

Uniunea Scriitorilor din România (USR) îşi continuă parcursul post-revoluţionar controversat. În 1995, Mario Vargas Llosa, laureatul premiului Nobel pentru literatură, sosit într-o vizită la Bucureşti, ironiza Uniunea Scriitorilor pentru „pragmatismul care pare să nu-i caracterizeze pe restul colegilor din întreaga lume, de a transforma o clădire de patrimoniu, primită în dar după Revoluţie, în cazino“. Mai multe sciziuni şi certuri între scriitori au măcinat instituţia în anii ’90. Azi, USR numără 2.400 de membri. Dintre aceştia, 600 sunt pensionari şi beneficiază de pensii suplimentare de la stat.

Despre cât de merituoşi sunt scriitorii pensionari care se bucură de acest supliment bănesc şi despre kitsch-ul din Uniunea Scriitorilor, într-o analiză „Weekend Adevărul“.

ÎN AŞTEPTAREA TRILOGIEI DESPRE FUEGO

Am prezentat pe adevarul.ro, la finalul anului trecut, cazul scriitoarei Dora Alina Romanescu, membră a Uniunii Scriitorilor – filiala Constanţa, a cărei „capodoperă“ o reprezintă două cărţi despre viaţa cântăreţului Fuego. Urmează a treia carte, ne asigură scriitoarea.

„Chipul atât de frumos al lui Fuego nu este părăsit decât rareori de zâmbetul şugubăţ, neastâmpărat. Trăirile intense, dăruirea cu care tratează publicul, face din Fuego o flacără care încălzeşte sufletul, luminează calea, iar fiecare clipă trăită alături de el dă vieţii sens şi frumuseţe“, este un fragment ales la întâmplare din cartea „Fuego – Mărturii de iubire“ (n.r. – am păstrat punctuaţia originală şi dezacordurile gramaticale). Creaţia doamnei Romanescu a fost considerată de membrii filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor drept remarcabilă, motiv pentru care au primit-o, în 2009, în breasla lor. Cel mai ardent susţinător al Alinei Romanescu a fost scriitorul Ion Roşioru (membru USR şi el), care a comparat ascensiunea lui Fuego, aşa cum e ea descrisă în cele două cărţi, cu „un calvar iisusic“.

Ca semn de preţuire pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional, Dora Alina Romanescu beneficiază de pensie specială, de scriitor-pensionar, ceea ce-i saltă veniturile de 1.200 de lei (pensia după o carieră de învăţătoare) la 1.800 de lei.

image

Dora Alina Romanescu (pe numele ei adevărat Saveta Georgescu) a scris despre „calvarul iisusic al lui Fuego“ FOTO: DORAALINAROMANESCU.RO

Criticul literar Carmen Muşat pune punctul pe „i“: „Problema este ce înţelegem prin scriitor. Nu orice om care mâzgăleşte hârtia poate fi încadrat în această categorie. Uniunea Scriitorilor ar trebui să aplice nişte criterii de selecţie mult mai dure. A fi scriitor şi membru al Uniunii Scriitorilor ar trebui să însemne ceva. Ei au nevoie de masă de manevră şi de aceea primesc pe oricine“.

PREMIU DE DEBUT PENTRU UN REBUT


Mihaela Burlacu (44 de ani), „una dintre cele mai prolifice şi sensibile scriitoare din spaţiul dobrogean“, după cum o caracterizează presa locală, este o femeie care a făcut de toate în viaţă. A fost contabila clubului sportiv Farul Constanţa, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Regionale de Poştă şi consilier superior la primăria oraşului Eforie. Din această ultimă postură, a organizat un concurs de desene şi literatură pentru elevi, cu ocazia Zilei Îndrăgostiţilor, precum şi un concurs de poezie cu tema „dragostea“. A prins drag de cultură şi a pus mâna pe condei. În 2006, a publicat cartea de proză scurtă „Te iubesc e prea puţin“, iar mai apoi a scris încă patru romane. În total, sute de pagini patetice, jalnice din punct de vedere stilistic şi lipsite de orice valoare literară. „Acum eram plină de forţă. Ca un zbor de pasăre spre lumină, după o săptămână, am realizat exact situaţia care mi se întâmplă“, sună un pasaj din povestirea „Femeia-aisberg“.

burlacu

Comisia de Evaluare a considerat totuşi că Mihaela Burlacu (foto dreapta) este suficient de valoroasă pentru a deveni membră USR. Mai mult, Mihaela Burlacu a primit, în 2006, premiul de debut al USR (filiala Dobrogea) pentru volumul „Te iubesc e prea puţin“, din care redăm un mic fragment: „Povestea de dragoste rămâne în veci a noastră! Este singurul lucru pe care îl luăm cu noi înşine în veşnicie. Sunt atâtea cazuri când ne vine rândul să ne ducem pe un alt tărâm, pe patul de moarte, şoptim sau strigăm numele iubitului nostru etern!“.

"Nu vreau să-l supăr prea tare pe Nicolae Manolescu, dar mi se pare că au intrat prea mulţi oameni în Uniunea Scriitorilor. E greu să mai ţii la calitate când accepţi atât de mulţi membri". Eugen Simion critic literar şi academician

Condiţiile pentru a deveni stagiar în Uniunea Scriitorilor
- Două cărţi publicate
- Trei scrisori de recomandare din partea unor membri ai Uniunii Scriitorilor mai vechi de cinci ani
- Dosar de presă cu referinţe critice
- CV şi cerere de primire
Cu acest dosar, pretendenţii se pot prezenta la filialele Uniunii Scriitorilor, iar dosarele lor intră în dezbatere. Membrii stagiari devin membri titulari după trei ani.

„Henry Miller de Caracal“, cel mai tânăr membru al USR, şi cartea care pute

Problema pensionarilor nu este totul. Uniunea acceptă în rândurile ei şi membri tineri. Dar, din nou, valoarea lor e discutabilă. Cel care se mândreşte cu titlul de cel mai tânăr membru al Uniunii Scriitorilor este Liviu Andrei, supranumit „Henry Miller de Caracal“, pentru stilul său scatologic practicat nici măcar în Caracal, ci la Craiova.

image

Liviu Andrei, la mare. Aşa arată viitorul literaturii române   FOTO: http://literaturadecutit.wordpress.com

Liviu Andrei are 28 de ani, e realizatorul unor emisiuni la un post de televiziune local şi îşi  poartă perciunii extrem de ascuţiţi. Criticii olteni, care de altfel l-au propulsat în Uniunea Scriitorilor, îl asemuiesc şi cu James Joyce! Iată un scurt pasaj din ultimul roman al lui Andrei, „Gayzer“: „Destinul urla. Urla ca o băşină de fasole groasă. Sfinctereala şi prosteala prostatei trebuiau să se facă muci şi să dispară. Ovidiu avea să-şi schimbe pielea printr-o puşcărioară. Frecatul de Aurică nu-i mai grăbea năpârlirea iar Ginuţa cea luciferică îi cariase muşcătura care-i atrăgea atât de mult bărbatul (n.r. – nici noi n-am înţeles ce vrea să spună autorul). Jucase pizdeşte. Mişeleşte. Curveşte. Era dată dreacu. Cântase la penisul lui Aurică ca la un fluier cărnos“.

"Eu sunt cel mai vândut autor oltean de la Marin Sorescu încoace"

UPDATE: Liviu Andrei a scris pe blogul său, "Literatură de cuţit", despre nedreptatea pe care a făcut-o "Adevărul" numindu-l impostor. "Ziarul Adevărul mă numeşte impostor pe prima pagină, în ediţia de azi! Le-am cumpărat 3 ziare în loc să-i dau pe bere şi prezervative [...] Nu Uniunea Scriitorilor mă face scriitor, ci noutatea pe care am adus-o în literatura română (stilul literatură de cuţit şi cele peste 400 de cuvinte noi) [...] Eu sunt cel mai vândut autor oltean de la Marin Sorescu încoace", semnalează tânărul romancier oltean.

FLORIN SILIŞTEANU, SINGURUL MEMBRU USR FĂRĂ BAC

„Eu sunt singurul membru al Uniunii Scriitorilor din România fără Bacalaureat“, se laudă poetul piteştean Florin Silişteanu. Nu ne găsim în măsură să-i contestăm valoarea de poet. Are Silişteanu destule altele de contestat. Ca revoluţionar („Adevărul“ a scris despre parodia de Revoluţie de la Piteşti), Silişteanu a încasat peste un miliard de lei vechi din indemnizaţii.

Dar, pentru că nu se ajunge cu banii, mai prezintă şi concerte de manele în cluburile de lângă Trivale. L-am întrebat de ce o face şi a răspuns zâmbind: „Mai fac şi eu câte un bănuţ, bătrâne!“.

babi

Florin Silişteanu (penultimul din dreapta), alături de micul manelist Babi Minune şi formaţia lui.

„CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE BECALI?“

În 2007, „Evenimentul zilei“ prezenta pe larg drama pensionarului Ion Moise, scriitor bistriţean, membru al Uniunii Scriitorilor – filiala Cluj. Moise dorea cu tot dinadinsul să scrie o carte-interviu cu şi despre Gigi Becali: „Prima întrebare este chiar titlul cărţii: «Cine eşti dumneata, domnule Becali?». Cine eşti, că s-au spus despre dumneata vrute şi nevrute? Vedeţi, îl iau tare la început, pentru ca apoi să-i ridic uşor mingea la fileu: despre cum a reuşit să se îmbogăţească atât de repede, despre faptul că este un model pentru tineri, despre percepţia lui la muntele Athos“.

caricatura

Bătrânul scriitor mărturisea că vrea banii lui Becali, pentru că are nişte romane în sertar pe care nu le poate publica din lipsă de fonduri. Moise avea antecedente cu oamenii de fotbal. În trecut, îl mai şantajase pe Jean Pădureanu, preşedintele Gloriei Bistriţa, pentru a-şi publica o carte. Până la urmă, visul lui Ion Moise de a pune în pagini viaţa lui Becali nu s-a realizat. El a murit neîmpăcat la finalul anului trecut.

LIBER LA KITSCH-URI

Excluderile din Uniunea Scriitorilor sunt rare şi nu au legătură cu publicarea unor cărţi slabe. „Excluderea se face pentru fapte pedepsite de lege sau pentru prejudicii grave aduse imaginii USR“, spune Nicolae Manolescu, preşedintele USR.

I-am prezentat acestuia cazul scriitorului bistriţean Ion Moise, care a vrut să scrie o carte despre Gigi Becali. Ar fi fost el exclus dacă şi-ar fi dus la îndeplinire planul?  „Libertatea de expresie fiind garantată, mi-e greu să vă spun dacă o carte despre binecunoscutul parlamentar ar fi putut constitui motiv de sancţiune. Mai degrabă, nu. În fond, prejudiciul, într-un astfel de caz, nu e al USR, ci al autorului însuşi“, a explicat Manolescu.

"Prejudiciul nu e al USR, ci al autorului însuşi". Nicolae Manolescu preşedintele Uniunii Scriitorilor

Florin Lăzărescu: „M-am făcut scriitor fiindcă îmi place. Nu pentru bani de la stat“

Florin Lăzărescu (38 de ani), unul dintre cei mai apreciaţi prozatori români, ale cărui romane au fost traduse în franceză, germană,  spaniolă, italiană, slovenă, maghiară şi croată, nu este membru al Uniunii Scriitorilor.

florin lazarescu

„Am mulţi prieteni în Uniunea Scriitorilor – spune Lăzărescu – dar nu am aderat pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu au ce căuta acolo şi nu vreau să mă asociez cu ei. Eu nu am nevoie de certificate de la USR. Uniunea Scriitorilor mă amuză. E ceva à la Caragiale. Funcţionează în bunul spirit românesc al formelor fără fond.“ Lăzărescu e de părere că Uniunea trebuie desfiinţată şi reînfiinţată pe alte principii, întrucât „alegerile şi modul în care e condusă seamănă cu alegerile şi conducerile politice“.

Florin Lăzărescu explică de ce este incorectă legea pensiilor speciale pentru scriitori: „Eu nu am vrut să fac bani, că dacă voiam asta mă făceam fotbalist. M-am făcut scriitor pentru că îmi place. Nu aştept să îmi dea statul bani“. Nicolae Manolescu răspunde: „Tinerii care refuză să stea alături de scriitori pe care nu-i socotesc valoroşi fac foarte bine că nu solicită aderarea. Au şi ei dreptul lor: la aroganţă“.

“Uniunea are aproape 3.000 de scriitori. Despre câţi scriitori se vorbeşte în ţara asta? Despre 200, maximum. Ăştia reprezintă România în afara ţării. Nu cei despre care nu a auzit nimeni nici măcar în judeţul lor". Florin Lăzărescu scriitor

PE FLORIN IARU ÎL DAU AFARĂ DIN UNIUNE

Poetul Florin Iaru este membru în Uniunea Scriitorilor, dar, spune el, „nu pentru multă vreme. O să mă dea afară“. De ce?, l-am întrebat. „Că am scris rău despre Uniune. Uite, Nicolae Manolescu vrea să schimbe Statutul pentru a putea fi ales, astfel, a treia oară. Până acum era ca la preşedinţie: două mandate. El vrea să schimbe, să fie mandate nelimitate. Nicolae Manolescu nu prea s-a preocupat de Uniunea Scriitorilor. El stă mai mult pe la Paris, e ambasador UNESCO“, spune Iaru.

„Votul Consiliului care a reintrodus posibilitatea unui al treilea mandat, existent, de altfel, dintotdeauna, cu excepţia Statutului din ultimii trei ani, a fost unanim. Cât priveşte timpul consacrat de mine la USR, întrebaţi-i pe colegii mei din conducere sau pe colegii mei care au dorit să mă întâlnească dacă şi câte absenţe mi-ar pune!“, replică Nicolae Manolescu.

"Uniunea nu mai are bani. Stă la mila Guvernului. Acum jumătate de an era în situaţie de faliment. A venit Guvernul şi i-a ajutat. Păi, la anu’ ce-o să facă?" Florin Iaru poet, membru (încă) în USR

I had a dream

Am avut şi eu un vis destul
De ciudat, în care mă urmărea
Un om, hămesit să-mi devoreze căcatul.
„Ştii“, mi-a mărturisit, „sunt un canibal
Destul de laş. Şi de înapoiat. Mănânc doar dâra oamenilor,
Ce rămâne în urma lor, în timp.“
„Mănânci căcat!“ i-am strigat, cu dispreţ.
„Aşa e“, a recunoscut, cu umilinţă,
„Dar nu m-aş da în lături nici de la o gură de pişat,
Proaspăt, eventual direct de la sursă.
Şi aş aprecia enorm să-ţi fumez
Unghiile de la picioare, tocate mărunt, sau
Părul, sau pielea pe care o năpârleşti, sau
ce mai laşi în urmă. Sunt
Un canibal întârziat, dar autentic.“
„Chiar că eşti retardat!“ i-am strigat, cu dispreţ.
„De ce nu te consumi pe tine însuţi?“
„N-am atins un grad suficient de
Stres sau de
Iluminare spirituală.“
[...]*
„Îmi pare rău, s-a scuzat el, cu demnitate,
Am deosebita onoare să fiu
Întâi-mâncătorul tău de căcat personal.
Orice om de treabă, mare şi tare prin ziare, are, prin lege, dreptul
La unu-doi – sau mai mulţi – mâncători – personali! – de căcat.
Contribui, prin eforturile mele, la
Pokemondializare. Trăiască şi înflorească regimul de căcat!
Mă omori când tragi apa!“
„Oh, shit!“ am strigat, cu dispreţ.
„Yes, please!“ i s-a luminat toată faţa, plină de speranţă.
„Prefer un regim republican, de banane...“ S-a uitat la mine trist, cu dezamăgire…

Pe cerul albastru al privirii sale se iviseră nouri…
„Ce doreşti de la mine?“ – i-am strigat eu, semeţ.
„Nimic mai simplu: Viaţa şi Opera. În lingouri
Cât mai compacte, de căcat
Soldăţesc“, mi-a răspuns, îndrăzneţ.
„Prietene, ai o viaţă de tot căcatul!“ i-am strigat, cu dispreţ.
„Ştiu“, a oftat el, cu încântare. „Nu e minunat?“

                                                                  Mădălin Roşioru
                                                                  membru al Uniunii Scriitorilor


*două dintre versurile acestei poezii sunt nepublicabile

rosioru

Mădălin Roşioru sparge barierele literaturii române

„USR nu e o elită, ci o organizaţie de breaslă. Ea apără drepturile scriitorilor, fără a-i împărţi pe căprării, cum văd că procedaţi dumneavoastră” Nicolae Manolescu preşedintele USR

Scriitorii pensionari: asistaţi social sau merituoşi?

În 2007, USR a ajuns în atenţia publică în momentul în care a intrat în vigoare „Legea Uniunilor de Creatori“ (Legea 8/2006). Astfel, scriitorii pensionari (laolaltă cu pictorii, sculptorii, muzicienii, arhitecţii şi actorii pensionari) beneficiază de la 1 ianuarie 2007 de pensii speciale care se calculează la 50% din cuantumul pensiei pe care o încasează de drept. Legea este din start discriminatorie, în special în cazul scriitorilor, pentru că variază nu în funcţie de valoarea literară, ci de meseria pe care aceştia au prestat-o. De exemplu, un scriitor pensionar care a lucrat în Ministerul Apărării va încasa lunar mai mulţi bani de la USR decât un scriitor pensionar care a fost profesor. Am analizat în articolul de faţă cazul scriitorilor pentru că este breasla în care se pot infiltra cel mai uşor impostorii. Dacă în arhitectură sau muzică e dificil să pătrunzi fără cunoştinţe temeinice, în tagma scriitorilor se poate infiltra orice om care ştie literele alfabetului.

„PSD-UL M-A SUSŢINUT“

10.600 de creatori ieşiţi la pensie (între care 600 de scriitori pensionari) beneficiază de pe urma acestei legi. Anual, bugetul de stat alocă peste 17 milioane de euro pentru aceste indemnizaţii. Ceea ce înseamnă că de la intrarea în vigoare a legii şi până în prezent, statul a cheltuit peste 100 de milioane de euro pentru aceste indemnizaţii speciale.

Iniţiatorul acestei legi care încalcă principiul egalităţii în acordarea pensiei este un artist controversat: fostul deputat Zamfir Dumitrescu, pictor la bază. Zamfir Dumitrescu este cunoscut în lumea artistică pentru portretele pe care le-a realizat, înainte de 1989, pentru familia Ceauşescu.

„Legea pensiilor suplimentare a fost ideea mea, iar PSD-ul, partidul din care am făcut parte, m-a susţinut. Ştiu că beneficiază de ea şi unii impostori, dar acolo unde grila e slabă, se intră uşor. Una peste alta, eu zic că e o lege bună pentru că scoate din necaz o grămadă de amărâţi. E o formă de asistare socială, nu e o indemnizaţie de merit artistic“, spune Zamfir Dumitrescu. Acesta se bucură de o pensie specială, de merit, din partea statului român, care se ridică la 1.700 de lei pe lună.

zamfir

Pictorul Zamfir Dumitrescu "a scos din necaz o grămadă de amărâţi"   FOTO: profilul de Facebook al lui Zamfir Dumitrescu

ALTE BENEFICII

Pe lângă cei care încasează suplimente la pensie, toţi scriitorii din USR beneficiază de reduceri la cazarea în casele de creaţie ale instituţiei de la Neptun (Constanţa) şi Valea Vinului (Bistriţa Năsăud). Costurile de înmormântare pentru membrii Uniunii Scriitorilor sunt suportate de USR.

2.400 de membri are Uniunea Scriitorilor din România. Dintre aceştia, un sfert sunt pensionari

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite