Iohannis, la Bookfest, despre „Primul pas“: „Cartea este dedicată celor şase milioane de oameni care m-au votat“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sâmbătă, de la ora 15.00, în cadrul Salonului International de Carte Bookfest a avut loc lansarea volumului „Primul pas“, semnat de Preşedintele României, Klaus Iohannis. Trei dube cu jandarmi au venit la Romexpo cu o oră şi jumătate înainte de lansarea celei de a doua cărţi a Preşedintelui. La lansare au participat în jur de 350 de persoane. Preşedintele a părăsit Romexpo după aproximativ o oră, iar multe persoane au rămas fără autograf.

În cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest, a avut loc, sâmbătă, de la ora 15.00,  lansarea volumului "Primul pas", semnat de Preşedintele României, Klaus Iohannis. Evenimentul s-a desfăşurat la standul Curtea Veche Publishing cu participarea Preşedintelui României, al doamnei Iren Arsene (General Manager Curtea Veche Publishing) şi a scriitorului Iulian Tănase. La lansare, printre alte personalităţi, au fost prezenţi Leonard Orban şi Adrian Cioroianu.

"Campania electorală a fost şi urâtă şi frumoasă. A fost frumoasă pentru că am întâlnit mulţi oameni. A fost urâtă din partea celorlalţi candidaţi", a declarat Klaus Iohannis.

"Cartea este dedicată celor şase milioane de oameni care m-au votat", a subliniat Preşedintele." Le mulţumesc şi celor care au fost la vot şi nu m-au votat. Am avut foarte mult sprijin din partea soţiei mele care a  ţinut şi azi să vină expres aici", a punctat Klaus Iohannis.
image

 Lansarea a inclus o sesiune de autografe.  În jur de 350 de persoane au particiat la lansarea Preşedintelui. Alessandra Stoicescu, ex-jurnalistă Antena 1, a fost una dintre primele persoane care au luat autograf de la Preşedinte. Deşi promisese că va rămâne la Bookfest  până la ora 17.00, Preşedintele a părăsit Romexpo, alături de soţie şi de staff, mult mai repede, după aproximativ o oră şi fără să dea declaraţii. Multe persoane prezente la standul Curtea Veche au rămas fără autograf.

Volumul este o continuare a bestseller-ului "Pas cu pas" şi prezintă principalele momente ale campaniei prezidenţiale de anul trecut şi primele zile ale mandatului de Preşedinte.

"Primul pas" nu este numai o cronică a campaniei electorale pentru Preşedinţie din toamna anului 2014, ci şi o analiză critică şi constructivă a modelelor de conduită politică manifestate în jocul electoral şi în viaţa publică în general. De asemenea, este povestea unei victorii colective şi autoportretul unui candidat care a adoptat un alt tip de discurs şi de comportament pentru a-şi transmite mesajul şi modelul proprii.

image

Klaus Iohannis este la al doilea volum de când este preşedinte   FOTO: Florin Ghioca

Privite retrospectiv şi din interior, evenimentele politice şi sociale care au marcat finalul anului trecut îşi dezvăluie în cartea de faţă atât mecanismele, cât şi tensiunile, aducând la lumină chipul autentic al multor politicieni români. Paginile care prezintă strategiile adversarilor din campanie alternează cu relatări pline de viaţă şi de emoţie despre întâlnirile cu oameni din întreaga ţară şi despre rolul soţiei şi al echipei de campanie într-o iniţiativă care le-a redat românilor speranţa în viitor.
 

“Campania din 2014 a avut o dinamică foarte atipică şi a fost minată de câteva abuzuri şi scandaluri care au eclipsat temele demne de a fi discutate într-un astfel de interval. O privire asupra acestor bruiaje din toamna electorală a lui 2014 pune în lumină vulnerabilităţi ale legislaţiei şi tare ale comportamentului politic, general acceptate, până acum, ca parte integrantă a vechiului mod de a face politică. Cred că analizarea acestor derapaje, fie ele legislative sau de comportament, ne poate face pe toţi mai atenţi la ceea ce înseamnă valori democratice, integritate şi, nu în ultimul rând, respect pentru adversar. Pentru toate aceste motive, dar mai ales pentru deschiderea nebănuită pe care au demonstrat-o în noiembrie 2014, cartea Primul pas le este dedicată celor peste 6 milioane de români care au crezut în acest mod nou de a face politică şi mi-au dat voturile lor.”, a declarat Klaus Iohannis în introducerea volumului Primul pas.

Volumul poate fi achiziţionat prin precomandă din magazinul online curteaveche.ro la preţul de 30 lei. 

Fragment din volum

Preoţi in campanie electorală

coperta pas cu pas


O altă mutare care favoriza clar acelaşi partid a implicat mobilizarea unor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române în campanie şi punerea în circulaţie a ideii că eu, fiind protestant, aş fi un „străin“, deci nu pot reprezenta comunitatea ortodoxă din România. Această manevră aducea religia în campanie, cu scopul clar de a instiga la intoleranţă şi la discriminare pe criterii religioase şi etnice. A fost încă una dintre încercările PSD de a strica regulile jocului. Chiar dacă au existat cazuri izolate în care anumiţi preoţi parohi şi‑au îndemnat enoriaşii să nu mă voteze, pe motiv că aş fi un străin neortodox, eu nu cred că Biserica Ortodoxă Română s‑a implicat în alegeri instituţional, de la vârf, prin toate structurile, de partea PSD. Nu există nicio dovadă în acest sens. Există, pe de altă parte, dovezi clare că anumiţi preoţi au făcut‑o. Probabil că, din punctul lor de vedere, au acţionat cu bună credinţă. Nu mi s‑a părut extraordinar rezultatul intervenţiilor puse în practică de aceste persoane şi, trăgând linie, apreciez că niciuna dintre Bisericile recunoscute pe teritoriul României nu s‑a implicat instituţional. Dacă ne oprim asupra cazurilor cunoscute de implicare a clericilor în acţiuni eminamente politice, concluzia pe care o pot desprinde acum este că nu se poate face mare lucru pentru a împiedica astfel de imixtiuni într‑o campanie electorală. Oamenii respectivi au intervenit pentru că aşa au crezut de cuviinţă. Esenţial este că asemenea episoade au fost izolate şi că nu au fost girate de niciun mesaj public din partea BOR.
Pe de altă parte, există o legătură directă între parlamentar şi părintele paroh, care nu se poate ignora. Sunt nenumărate cazurile în care parlamentarii aprobă amendamente la legi privind construcţia sau restaurarea de biserici, iar acesta este doar un aspect al relaţiei.

Existenţa acestei legături contribuie şi ea la mecanismele care se pun în mişcare în timpul alegerilor. În relaţia politician‑preot‑comunitate, politicianul ţinteşte comunitatea, nu preotul. De cele mai multe ori, parlamentarul se implică în finanţarea din bani publici a unei biserici nu pentru că s‑ar gândi la preotul care slujeşte acolo. Politicianul mizează pe faptul că, prin preot, comunitatea religioasă află că el s‑a implicat dând bani bisericii şi, ca urmare, se simte motivată să‑l susţină. Astfel de practici nu trebuie să ne determine să le cerem politicienilor să nu se mai vadă cu preoţii, ar fi absurd. Însă politicienii trebuie să înţeleagă că este cazul să se profileze prin ceea ce fac pentru comunitate în ansamblul ei, şi nu prin ceea ce fac pentru comunitatea religioasă. Există nişte cutume ale relaţiilor dintre politică şi religie, iar ele trebuie înlocuite printr‑un raport mai modern. Eu am impresia că lucrurile se mişcă în această direcţie pozitivă, inclusiv prin alegerea mea ca preşedinte, iar această tendinţă li se datorează alegătorilor. În ciuda alarmelor electorale declanşate de tabăra PSD, alegerea mea, un candidat de religie protestantă, într‑o ţară majoritar ortodoxă nu dăunează nimănui: nici societăţii, nici vreunei Biserici. Dimpotrivă, impresia mea este că ea pledează pentru o relaţie modernizată dintre Biserică şi Stat.
Am încercat, în timpul campaniei, să deconstruiesc această incompatibilitate fictivă dintre un politician de altă religie decât cea majoritară şi comunitatea de cetăţeni pe care vrea să o reprezinte. Nu a fost o temă pe care să o fi propus eu: ea a fost aruncată în campania electorală de contracandidatul meu, într‑un gest pe care îl consider iresponsabil, ţintit să alimenteze impulsuri latente de intoleranţă etnică şi religioasă. În afara limitelor acestui discurs lansat de Victor Ponta, presărat cu elemente naţionaliste — premierul şi‑a centrat campania pe mesajul „Mândru că sunt român“ —, nu am avut de luptat cu nicio prejudecată. Când m‑am aflat faţă în faţă cu oamenii, nu am avut nici măcar o clipă impresia că i se pare cuiva curios că sunt neamţ sau că nu sunt ortodox. Nimeni n‑a adus în discuţie această chestiune, în nicio întâlnire cu alegătorii. Politicienii au fost singurii care au încercat să forţeze această temă, care se pare că nu a avut ecou la oamenii simpli. Una dintre întrebările care mi s‑au adresat cel mai frecvent nu a fost dacă voi fi un bun preşedinte, chiar dacă nu sunt ortodox, ci „Când ne scăpaţi de ăştia?“. Oamenii strigau „Să nu uitaţi de noi!“, şi nu injuriile discriminatorii scontate de Victor Ponta şi strategii lui. (Copyright Editura Curtea Veche Publishing)

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite