Haruki Murakami: veşnic favorit, din nou perdant

Scriitorul nipon Haruki Murakami

Deşi de mai bine de zece ani, scriitorul nipon Haruki Murakami se află pe lista favoriţilor în cursa pentru Nobelul literar, nici anul acesta numele lui nu a fost rostit de către reprezentantul Comitetului Nobel.

Astfel, pe 10 octombrie, scriitoarea Alice Munro, în vârstă de 82 de ani, considerată „suverana artei nuvelei contemporane“ şi supranumită „Cehov al Canadei rurale“, a fost desemnată câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an. 

În ultimii zece ani, Haruki Murakami s-a aflat de fiecare dată în pronosticurile caselor de pariuri pentru Nobelul literar. În acest an, includerea în top intervine în contextul în care cel mai recent roman al său - al cărui titlu în engleză este „Colourless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage“ – este tradus în această perioadă în limba engleză, urmând să fie publicat anul viitor.

Orele schimbărilor

Dacă cu doar 24 de ore înainte de anunţarea câştigătorului, Murakami se afla în topul preferinţelor pariorilor de la casa Landbrokes, japonezul a fost rapid detronat de scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici. De asemenea, anul trecut romancierul Murakami a fost cel mai bine cotat la aceeaşi casă de pariuri, urmat de irlandezul William Trevor şi de chinezul Mo Yan, cel care a şi câştigat Premiul Nobel pentru Literatură. 

O situaţie similară s-a petrecut şi în urmă cu doi ani, în 2011, când cota lui Bob Dylan de la casa de pariuri londoneză Landbrokes a scăzut cu doar 24 de ore înainte ca decizia Comitetului Nobel să fie făcută publică. În acel an, Adonis, primul poet sirian care a câştigat prestigiosul premiu german Goethe, era marele favorit, urmat de Murakami, iar câştigătorul anunţat în cele din urmă a fost suedezul Tomas Tranströmer. 

Aşteptări mari, dezamăgire pe măsură

Anul acesta, momentul decernării Premiului Nobel pentru Literatură a fost unul dezamăgitor pentru fanii din Japonia ai scriitorului Haruki Murakami. Aşteptările au fost mari în ceea ce-l priveşte pe autorul de 64 de ani al apreciatelor romane „Pădurea Norvegiană“ şi „1Q84“. Conform site-ului blogs.wsj.com, tot mai multe persoane erau convinse că anul acesta Nobelul literar va merge în Japonia, având în vedere că de ani buni Murakami aşteaptă la coadă. Presa a contribuit la această credinţă prin speculaţiile vehiculate cum că Murakami va deveni al treilea autor japonez care va intra în posesia prestigiosului premiu, după ce Yasunari Kawabata a fost desemnat câştigător în 1968 şi Kenzaburo Oe în 1994.

„Se pare că va trebui să aşteptăm până anul viitor. Cred că îl va primi în viitorul apropiat“, arată un comentariu al unui fan pe Twitter.

Fanii lui Murakami, încrezători până în ultima clipă

Totodată, cu câteva ore înainte ca anunţul să vină de la Stockholm, televiziunea NHK a transmis câteva secvenţe dintr-o cafenea, unde fanii lui Murakami, un grup numit „Harukists“, aşteptau anunţarea câştigătorului cu câteva sticle de şampanie.

„Sunt sigur că îl va primi şi sunt foarte nervos“, spunea patronul cafenelei, care a mărturisit că este un fan al scriitorului nipon de mai bine de 25 de ani.

„Nu putem fi siguri dacă numele lui a fost într-adevăr printre nominalizări, dar cu siguranţă aşteptările au crescut“, a punctat Takeshi Usami, profesor la Universitatea Chuo.

Într-adevăr, nu se poate şti cu certitudine dacă Murakami s-a aflat în ultimii ani pe lista nominalizaţilor, întrucât acest secret este păstrat cu sfinţenie de către Academia Suedeză vreme de 50 de ani. 

Chiar dacă o parte din critica japoneză îl contestă pe Murakami, considerându-l că ignoră fundamentele culturii japoneze şi că se orientează mai curând către o literatură pop-fiction, el este scriitorul care a adus în prim-plan literatura japoneză, astăzi fiind unul dintre cei mai citiţi şi mai bine vânduţi scriitori japonezi.

Murakami, scriitor dintr-o întâmplare

„Dacă citeşti doar cărţile pe care le citeşte toată lumea, atunci nu poţi decât să gândeşti ca toată lumea“, scrie Murakami în „Pădurea Norvegiană“. Azi, mai toată lumea l-a citit pe Murakami sau cel puţin a auzit de el, japonezul care a ajuns dintr-o întâmplare scriitor. „Părinţii lui şi-ar fi dorit să-l vadă lucrând la Mitsubishi, însă el a studiat artele dramatice, s-a însurat de tânăr, la 22 de ani, şi-a cumpărat un club de jazz pe care l-a numit după pisica sa, Peter Cat, şi s-a apucat de scris. Acum e un adevărat star al literaturii contemporane, cu un stil enigmatic, amuzant şi suprarealist, abordând tema alienării şi a singurătăţii. O lume magică, absurdă, suprarealistă sau postmodernistă – stilul său literar e greu de încadrat. “, se arată într-o biografie realizată de clubdiverta.ro

„Dacă citeşti doar cărţile pe care le citeşte toată lumea, atunci nu poţi decât să gândeşti ca toată lumea“   Haruki Murakmi, „Pădurea Norvegiană“

Niponul multipremiat

Primul său roman, „Ascultă cum cântă vântul“, a fost lansat în anul 1979 şi i-a adus „Premiul Gunzo pentru debut“. Acest volum, alături de „Automatul 1973“ (1980) şi „În căutarea oii fantastice“ (1982) – carte recompensată cu „Premiul Noma pentru scriitori noi“ în anul 1982 -, formează „Trilogia Şobolanului“.

Au urmat „Pădurea norvegiană“ (1987), „Dans dans dans“ (1988), „La sud de graniţă, la vest de soare“ (1992), „Cronica păsării-arc“ (1994), „Iubita mea, Sputnik“ (1999), „Kafka pe malul mării“ (2002), „În noapte“ (2004), „Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă“ (2007), „1Q84“ (vol. I şi II – 2009, vol. III – 2010) şi „Insipidul Tsukuru Tazaki şi anii săi de pelerinaj“ (2013).

De asemenea, Haruki Murakami a tradus în limba japoneză mai mulţi autori americani, printre care Francis Scott Fitzgerald, Truman Capote, John Irving, Raymond Carver sau J.D. Salinger.

În 2007, Universitatea din Liège (Belgia) i-a acordat titlul Doctor Honoris Causa, iar în anul următor a primit aceeaşi distincţie şi din partea Universităţii Princeton (SUA).

În 2009, Murakami a primit „Premiul Ierusalim“, un trofeu bienal acordat scriitorilor ale căror opere abordează teme legate de libertatea umană în societate. 

În urmă cu doi ani, Haruki Murakami a fost distins cu „Premiul Internaţional Catalonia“, acordat persoanelor care au contribuţii semnificative în cultură, ştiinţă şi libertăţile umane. La momentul respectiv, scriitorul a adus critici dure la adresa proiectelor nucleare ale ţării sale.