Gabriel Liiceanu părăseşte Uniunea Scriitorilor din România
0
O dezbatere pe tema timbrului cultural/literar, organizată la sediul Grupului Pentru Dialog Social (GDS), la care au participat marţi reprezentanţi ai uniunilor de creatori, ai editurilor, politicieni şi jurnalişti, s-a încheiat cu demisia scriitorului şi filosofului Gabriel Liiceanu din Uniunea Scriitorilor din România (USR).
S-a creat un scandal în care s-au aruncat acuze între personalităţile prezente. La dezbaterea sub titlul „Legea timbrului cultural. O binefacere sau un neajuns pentru cultura română?“ au participat, printre alţii, Ion Caramitru, preşedinte al Uniter, Varujan Vosganian, din partea USR, Mihai Sturzu, deputat PSD şi fost component al trupei HI-Q, Şerban Radu, unul dintre actionarii grupului de librării Cărtureşti, şi Dan Schwartz, consultant fiscal. Cele mai puternice voci au fost cele ale reprezentanţilor editurilor şi librăriilor, Gabriel Liiceanu de la Humanitas fiind şi cel mai radical.
Cine beneficiază de taxa de timbru
În debutul dezbaterii, Varujan Vosganian a precizat că în 20 de ani principalii beneficiari ai taxei de timbru au fost distribuitorii (librăriile), până în 2005, şi editorii, din 2005 şi până în prezent. „Motivul pentru care noi am venit cu această iniţiativă a fost să încercăm o repartizare corectă, să îmbunătăţim mecanismul de administrare“, a spus Vosganian (foto jos).
S-a cerut eliminarea timbrului
De cealaltă parte, Silviu Lupescu, fondatorul şi managerul Polirom, care a declarat că reprezintă şi Federaţia Editorilor din România, a spus că proiectul discutat nu are un studiu de impact şi, ca producător, va trebui să blocheze banii pe timbrarea de cărţi, şi nu pe editare şi dezvoltarea pieţei de carte.
Deputatul Mihai Sturzu (PSD), membru al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a susţinut că această lege este neaplicabilă în întregul ei, soluţia „decentă, corectă şi curată“ fiind „să eliminăm acest timbru cultural“, caracterizat drept o moştenire din timpul lui Ceauşescu.
În replică, Ion Caramitru preşedintele UNITER, a afirmat că în timpul lui Ceauşescu artiştii au fost doar „prestatori de servicii“ şi a afirmat că există bani pentru cultură dacă există voinţă politică.
În polemică a intrat şi Şerban Radu, director general al Librăriei Cărtureşti, care a subliniat că o eventuală colectare a taxei va atrage reacţii negative în lanţ, afectaţi urmând să fie şi tinerii scriitori români, pe care editurile nu vor mai risca să-i publice.
Liiceanu: „Pentru Dumnezeu, colectaţi-vă taxele“
Însă cea mai radicală voce împotriva timbrului cultural a fost cea a lui Gabriel Liiceanu. El s-a întrebat retoric de ce trebuie să joace rolul de colector, practicând servicii pentru care nu este plătit, şi a reproşat Uniunii Scriitorilor că are 2.600 de membri: „Pentru mine, de-a lungul acestei luni, problematica timbrului cultural a devenit de-a dreptul motiv de insomnii. Mă pomenesc de-a lungul fiecărei zile înjurând în cameră: de ce mă puneţi pe mine să vă fac serviciul de colector? Mă puneţi, printr-o lege abuzivă, să joc un rol pe care nu ştiu să-l joc şi pe care nu vreau să-l joc. Şi care, pe lângă faptul că îmi periclitează interesele materiale pe care trebuie să stea o firmă comercială, mă obligă să practic servicii pe care nu mi le plătiţi. Pentru Dumnezeu, colectaţi-vă taxele! Faceţi ce vreţi, luaţi 10%, luaţi cât vreţi, cât vă permite lobby-ul dumneavoastră, dar nu mă puneţi pe mine, Gabriel Liiceanu, să mă fac colector de taxe. Pentru cine? Pentru cine fac asta? Un mic anunţ pe care-l fac în treacăt. Nu mai doresc să fiu de astăzi membru al acestei uniuni. Nu pot să fiu coleg cu oameni care murdăresc retina în felul ăsta. De azi am încetat: nu mai am nicio relaţie cu Uniunea dumneavoastră“, a precizat Liiceanu, care a părăsit adunarea la scurt timp.
Pentru Dumnezeu, colectaţi-vă taxele! Faceţi ce vreţi, luaţi 10%, luaţi cât vreţi, cât vă permite lobby-ul dumneavoastră, dar nu mă puneţi pe mine, Gabriel Liiceanu, să mă fac colector de taxe. Pentru cine? Pentru cine fac asta?”, a spus Gabriel Liiceanu.
Nu mai doresc să fiu de astăzi membru al acestei uniuni. Nu pot să fiu coleg cu oameni care murdăresc retina în felul ăsta, a subliniat Gabriel Liiceanu.
În război cu Nicolae Manolescu
Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie 2014 ar urma să instituie Timbrul Cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România, aşa-zişii beneficiari ai sumelor astfel obţinute fiind „uniunile şi organizaţiile de creatori“.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Pe 15 decembrie 2014, iniţiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
Proiectul de lege care, dacă va fi aprobat, va genera nişte sume uriaşe, a căror destinaţie rămâne până la urmă un mister, nu va face decât să creeze un şi mai mare vid de cultură, într-o ţară care şi aşa nu stă foarte bine cu consumul de produse culturale. Explicaţia din proiectul de lege privind beneficiarii respectivei măsuri sună mai mult decât ambiguu: „Sunt beneficiare ale sumelor provenite din plicarea timbrului cultural uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe“.
Lumea culturală s-a încăierat
Legea Timbrului Cultural a fost vehement contestată în ultima lună de oamenii de cultură. Cele două poziţii au fost susţinute pe de o parte de preşedinţii uniunilor de creatori unde ar urma să ajungă banii colectaţi, cei mai vehemenţi fiind Nicolae Manolescu (foto dreapta), preşedintele USR, şi Ion Caramitru, preşedintele Uniter. Cealaltă poziţie aparţine Asociaţiei Editorilor, reprezentaţi de Gabriel Liiceanu, care au atacat proiectul de lege. Preşedintele USR, Nicolae Manolescu, a susţinut: „Principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru cultură. Mai ales noi, cei de la literatură, şi plasticienii ne descurcăm pe cont propriu, pentru că nu avem nicio subvenţie regulată“, a explicat preşedintele USR. „Fără taxa de timbru, revistele mor. Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire“.
Însă problema se pune diferit în funcţie de fiecare domeniu cultural şi de fiecare uniune de creaţie, fapt subliniat de Gabriel Liiceanu, preşedintele Editurii Humanitas, într-o dezbatere din luna februarie de la Realitatea TV: „Caramitru face rău că se aşază la aceeaşi masă cu scriitorii, pentru că au statute diferite. Toată obştea teatrală este angajată la stat. În UNITER sunt artişti angajaţi la teatre, în Uniunea Scriitorilor sunt scriitori care sunt angajaţi în altă parte, nu la Uniunea Scriitorilor”. Cu alte cuvinte, „editurile, care sunt o entitate privată, sunt obligate să muncească pentru o entitate juridică privată, cum este Uniunea Scriitorilor. Şi în plus, populaţia României nu a fost întrebată dacă doreşte să plătească această taxă“, a mai explicat Liiceanu, înfruntându-l pe Nicolae Manolescu.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost, la rândul său, unul dintre contestatarii timbrului:
„Să vrei să salvezi cultura punând noi biruri pe cultură e la fel de prostesc ca încercarea de a te scoate din mocirlă apucându-te de păr şi trăgându-te-n sus. Noua lege a timbrului cultural e o catastrofă oricum ai privi-o: e neconstituţională, împotriva directivelor şi procedurilor europene (nu există aşa ceva nicăieri în Europa), păguboasă pentru piaţa cărţii“.
Citeşte şi:
Timbrul cultural nu se scoate, doar se transformă. Publicul e „vinovatul” care plăteşte
La sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) a avut loc astăzi la prânz o întâlnire la care au participat preşedinţii celor şase uniuni de creatori din România, Ion Caramitru, Nicolae Manolescu, Adrian Iorgulescu, Viorica Curea, Laurenţiu Damian, Petru Lucaci, scopul fiind acela de a dezbate problema timbrului cultural care agită de câteva zile mass-media.
Lovitura de graţie dată culturii. Cărţile, tratate la fel ca ţigările şi băuturile alcoolice
Cărţile, biletele la teatru şi la concerte şi, în general, orice produs cultural urmează a fi tratate precum ţigările şi băuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie Timbrul Cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România, aşa-zişii beneficiari ai sumelor astfel obţinute fiind „uniunile şi organizaţiile de creatori”.
Timbrul care încaieră lumea culturală
Proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar trebui să scumpească toate produsele din acest domeniu, a stârnit o dispută între artişti, scriitori şi editori.
Se încarcă comentariile...
