FRAGMENT „Undeva, departe”, de Andrew Solomon. „Depresia este o retragere spre interior, iar călătoria este o deschidere spre exterior”

Scriitorul american Andrew Solomon                                                                FOTO: David Muntean

Joi, de la ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona, va avea loc un dialog prin Skype cu scriitorul american Andrew Solomon, despre volumul „Undeva, departe. Călătoria pe meleagurile schimbării: şase continente şi un sfert de veac”, apărut recent la editura Humanitas, în traducerea Mirunei Fulgeanu. La eveniment vor vorbi Corina Şuteu, Radu Paraschivescu, Sabina Fati şi Elena Lăsconi. „Adevărul” prezintă un fragment din cartea lui Solomon.

„Undeva, departe” strânge amintirile lui Andrew Solomon despre ţări care trec prin schimbări seismice de ordin politic, cultural şi spiritual. De la baricadele Moscovei din august 1991 şi ruinele afgane din 2002 până la atitudinea românească faţă de depresie şi discriminare din 2014 şi înflorirea rasismului în Europa şi America ultimilor ani, Andrew Solomon ne oferă o perspectivă unică asupra unor transformări cruciale ale ultimului sfert de veac. Poveştile sale emoţionante exprimă în cei mai clari termeni umanitatea.

„Undeva, departe este o carte frumoasă, inspirată de dorul de ducă şi de incertitudinea propriului cămin, o celebrare a libertăţii care ne avertizează că libertatea trebuie uneori să fie învăţată. Este mai mult decât un simplu jurnal de călătorie, este un portret al lumii noastre alcătuit de un om care a bătut-o în lung şi-n lat.“- Salman Rushdie, despre volumul lui Solomon.  

-FRAGMENT-

„O carte despre călătorie este neapărat o carte despre lumea întreagă. Are de-a face cu felul în care percepem şi în care suntem percepuţi. Episoadele asupra cărora reflectă eseurile de faţă capătă o relevanţă deosebită într- o societate care a început să se împotrivească ei înseşi. Ca din senin, multe ţări au început să se disocieze una de cealaltă, iar importanţa promovării legăturilor dincolo de graniţe şi de fusuri orare a devenit o chestiune izbitor de urgentă. Soiul de tiranie împotriva căreia au luptat mulţi dintre cei descrişi în această carte – în Afganistan, Libia, Rusia, Africa de Sud, Cambodgia, Rwanda şi multe alte locuri – ameninţă acum părţi ale lumi în care până de curând ar fi fost de neînchipuit. Poveştile lor sunt dovada faptului că rezistenţa şi curajul se pot învăţa, şi că trebuie învăţate. Dacă vrem să supravieţuim autocraţiei ce înfloreşte în Occident, am face bine să studiem trecutul recent al ţărilor defavorizate şi să-i ascultăm pe oamenii din aceste ţări care şi-au apărat libertatea în ciuda asediului necontenit asupra ei.

Alexander von Humboldt, marele naturalist din secolul al XIX- lea, a spus: „Nu există o perspectivă asupra lumii mai periculoasă decât perspectiva celor ce n-au văzut lumea.“ Schimbările politice recente pun din ce în ce mai multă putere în mâinile oamenilor care dispreţuiesc în mod public orice privire îndreptată către lume, dintre care un număr mare sunt cei care călătoresc fără să vadă nimic. Eu deţin dublă cetăţenie în Marea Britanie şi în Statele Unite, iar în 2016 am votat împotriva Brexit şi împotriva lui Trump – şi am pierdut. Victoriile înregistrate de Brexit şi Trump sunt încercări de a respinge starea actuală a lucrurilor în favoarea unei fantezii cu bătaie înspre trecut. Însă încercările de a repeta trecutul sunt întotdeauna reinterpretări ale acestuia; se aseamănă doar în linii foarte mari cu ceea ce imită. Acesta este un nou naţionalism, nicidecum vreo întoarcere la o politică reală de altădată. […]

Am scris în aceste pagini despre călătorie ca un mijloc de a înţelege depresia, dar, de fapt, călătoria este opusul depresiei. Depresia este o retragere spre interior, iar călătoria este o deschidere spre exterior. Poţi crea o lume globală dacă eşti martorul unei lumi globale. Deschiderea ne ţine în siguranţă. Internaţionalismul este o problemă complicată şi încâlcită, o sursă de conflict, nu numai de pace, însă călătoria şi primirea călătorilor compensează întru câtva lucrurile. În acelaşi timp, susţinătorii internaţionalismului trebuie să-i recunoască neajunsurile. Este un fenomen masiv, derutant şi greu de controlat. Exploatează forţa de muncă ieftină din ţările în curs de dezvoltare, ceea ce duce la împuţinarea locurilor de muncă pentru muncitorii calificaţi din Vest. Favorizează producţia multinaţională gestionată de companii din ţări dezvoltate, ceea ce atrage adesea după sine exploatarea persoanelor sărace de pe cuprinsul lumii. Barierele lingvistice pot duce la neînţelegeri îngrozitoare, iar sistemele de valori sunt deseori puse sub semnul întrebării. Însă nu rezolvăm aceste probleme dacă ne retragem în colţul nostru de lume sau dacă ridicăm ziduri. Este adevărat că nu te poţi lăuda cu un slogan precum: „Globalismul este plin de imperfecţiuni, fiind în mod inevitabil dăunător pentru toată lumea – dar ne e mai bine cu sistemul actual, decât fără nici un sistem.“ Însă trebuie să-l rostim, deoarece xenofobia izolaţionistă va învrăjbi alte popoare şi naţiuni împotriva noastră. La urma urmei, este o slăbiciune deghizată în fortificaţie. Când a spus că cei care se cred cetăţeni ai lumii nu ştiu ce înseamnă cetăţenia, Theresa May a înţeles totul pe dos. Trebuie să luăm atitudine în calitate de cetăţeni ai ţării noastre, dar să acceptăm totodată un întreg mult mai mare. De îndată ce credem că nu putem fi cetăţeni ai lumii, pierdem lumea ai cărei cetăţeni am fi putut fi.” (Copyright: Editura Humanitas) 

Andrew Solomon s-a născut în 1963. Şi-a făcut studiile la Yale şi Cambridge. Trăieşte la New York şi Londra. Este doctor în psihologie şi scrie literatură de factură politică, culturală, psihologică şi de ficţiune. Apare în mod regulat – cu o largă şi diversificată sferă de subiecte despre depresie, artiştii sovietici, renaşterea culturală afgană, politica libiană şi altele – în New Yorker, New York Times Magazine, Artforum, Travel and Leisure şi în alte publicaţii. Cartea sa The Noonday Demon: An Anatomy of Depression a câştigat în 2001 Premiul Naţional al Cărţii, în 2002 a figurat printre finalistele pentru Premiul Pulitzer, fiind inclusă în lista publicaţiei The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului