FRAGMENT „Istoria terorismului. Din Antichitate până la Daesh”, coordonată de Gerard Chaliand şi Aranud Blin, apare în librării

Numeroasele atentate teroriste din ultimii ani ne-ar putea face să credem că terorismul constituie o caracteristică a lumii contemporană, însă au fost rare perioadele din istorie şi regiunile care nu l-au cunoscut. „Istoria terorismului. De la Antichitate până la Daesh”, volum coordonat de Gerard Chaliand şi Arnaud Blin, prezintă acest fenomen, la scară istorică. „Adevărul” prezintă, în premieră, un fragment din volumul apărut la editura Polirom.

Cu ajutorul contribuţiilor unor reputaţi specialişti, Gérard Chaliand şi Arnaud Blin descriu şi analizează fenomenul terorist în toată complexitatea sa, urmărind diferitele tipuri de terorism cu care s-a confruntat lumea de-a lungul secolelor, din Antichitate şi pînă în epoca modernă şi contemporană. Înţelegem astfel rădăcinile islamismului radical, apariţia terorismului islamist odată cu al-Qaida, viitorul mişcării islamiste, operaţiunile sinucigaşe, ameninţarea terorismului după  11 septembrie, precum şi jihadismul din perioada Daesh. 

Volumul include de asemenea discursurile şi manifestele actorilor principali ai terorismului, de la Bakunin şi ayatollahul Khomeini la Osama bin Laden.

-FRAGMENT-

„Totul se întâmpla la Washington, cu prilejul unei conferinţe despre terorism – sau, mai exact, despre contraterorism –, organizată de serviciile de informaţii ale Pentagonului, The Defense Intelligence Agency (DIA). În marea lor majoritate, participanţii lucrau pentru diversele (şi numeroasele) servicii de informaţii americane, care se implicaseră toate, mai mult sau mai puţin, în lupta antiteroristă. Cei mai mulţi dintre acei lucrători în umbră se reconvertiseră după Războiul Rece în acest sector deosebit care aparţinea de acum categoriei mai largi a „noilor ameninţări”, ameninţări ce cuprindeau şi proliferarea nucleară, armele de distrugere în masă (ADM) şi crima organizată. Congregaţia aceea ciudată de oameni îmbrăcaţi toţi la fel asculta cu atenţie discursurile vorbitorilor ce se succedau pentru a trata despre esenţa luptei antiteroriste. 

La finalul zilei, când audienţa obosită se pregătea să‑l asculte pe ultimul vorbitor, a apărut un personaj straniu care a înaintat cu paşi mari spre tribună, ducând o valiză şi o geantă. Cu părul lung, pălărie neagră, barbă stufoasă, ochelari cu lentile întunecate, pantaloni rupţi şi vestă de piele, bărbatul contrasta cu birocraţii din serviciile de informaţii. Dintr‑o singură mişcare, deschizând geanta şi valiza cu viteza fulgerului, necunoscutul a aruncat două grenade asupra mulţimii şi a îndreptat o puşcă de asalt M16 spre audienţa incremenită.

Nu s‑a produs nici o explozie, iar arma M16 a rămas tăcută. Calm, bărbatul a trecut la microfon şi şi‑a început discursul. Sala, sau cel puţin o parte din ea, a recunoscut imediat o voce familiară. În realitate, era vorba despre directorul DIA – un general deci –, care, deghizat în „terorist”, voise să arate „turmei” sale cât de uşor putea să intre un terorist în clădirea în care avea loc colocviul (în Universitatea George Washington, unde nu fusese instituit nici un control de securitate) şi să elimine crema contraterorismului american. După ce şi‑a pus din nou uniforma, generalul a rostit aceste cuvinte profetice: „Într‑o zi, nişte terorişti vor ataca o clădire ca aceasta, la Washington sau la New York. Vor provoca moartea a sute de oameni şi un şoc psihologic fără precedent. Problema nu este să aflăm dacă un asemenea act va avea loc pe teritoriul american, ci când şi unde. Dumneavoastră, domnilor, trebuie să vă pregătiţi. Securitatea teritoriului nostru e în mâinile voastre”. Colocviul avea loc în 1998. Trei ani mai târziu, 19 oameni hotărâţi făceau 3.000 de victime în cel mai spectaculos atentat terorist din istorie, lovind New Yorkul şi Washingtonul. Chiar şi Pentagonul, sediul DIA, a fost lovit. Din cauza neglijenţei lor, serviciile americane de informaţii nu putuseră să impiedice această operaţiune.

Astăzi, această punere în scenă pare aproape suprarealistă. Mai întâi, din cauza cuvintelor rostite de şeful serviciilor de informaţii ale Pentagonului. Apoi, din cauza incapacităţii acelor oameni de a‑i urma sfaturile, deşi erau atat de exacte.” (Copyright: Editura Polirom)

Gérard Chaliand este specialist în probleme politice şi strategice ale lumii contemporane, în special în gherile şi terorism. Profesor invitat la Harvard, UCLA şi Berkeley, a mai predat la École Nationale d’Administration şi la Collège interarmées de Défense şi a condus Centrul European de Studiere a Conflictelor, dar mai presus de toate a fost prezent pe diverse terenuri de conflict în Asia, Africa şi America Latină.

Este autorul a numeroase lucrări, printre care Atlas du nouvel ordre mondial (Robert Laffont, 2003), Les Guerres irrégulières: XXe-XXIe siècle. Guérillas et terrorismes (Gallimard, 2008), Anthologie mondiale de la stratégie. Des origines au nucléaire (Robert Laffont, 2009).

Arnaud Blin, specialist în relaţii internaţionale şi studii strategice, a studiat la universităţile Georgetown şi Harvard. În prezent, conduce Forumul pentru o Nouă Guvernanţă Mondială şi asociaţia Modus Operandi. Cercetător asociat la Institut Français d’Analyse Stratégique, este mai cu seamă autorul unor lucrări ca Tamerlan (Perrin, 2007), Les batailles qui ont changé l’histoire (Perrin, 2014) şi, împreună cu Gérard Chaliand, Dictionnaire de stratégie militaire (Perrin, 1998) sau America is back (Bayard, 2003).