VIDEO Filosoful Mihai Şora împlineşte 100 de ani. Soţia sa i-a făcut cadou un canal de YouTube

VIDEO Filosoful Mihai Şora împlineşte 100 de ani. Soţia sa i-a făcut cadou un canal de YouTube

Mihai Şora (100 de ani)

Filosoful Mihai Şora, creator al colecţiei ”Biblioteca pentru toţi” şi fondator al Grupului pentru Dialog Social, împlineşte luni, 7 noiembrie, vârsta de 100 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE: Mihai Şora, la aniversare: „Dacă e luni, începem un secol nou!“

Filosoful şi eseistul Mihai Şora a răspuns online, pe pagina sa de Facebook, sutelor de mesaje de felicitare la cea de-a 100-a aniversare.

”COPLEŞIT”, a scris MIhai Şora.

”Dragi copii, atât sunt în stare să scriu, la această oră, văzând tot ce mi-aţi trimis aici şi prin alte locuri. Îmi voi rezerva câteva zile de linişte, după ce trece şi sărbătoarea de mâine, să pot citi, în tihnă şi cu atenţie, răvaşele dumneavoastră. Sunt, da, copleşit. Vă mulţumesc din suflet, cu toată energia de care dispun în clipa de faţă. Dacă e luni, începem un secol nou!”, a fost mesajul publicat de filosof.

”Dragi prieteni, dacă e luni, apare soarele. De azi într-o săptămână, schimb prefixul. PS: Şi eu vă iubesc pe voi”, scria pe 31 octombrie, Mihai Şora pe pagina sa de Facebook.

Foarte activ în mediul online, Mihai Şora împărtăşeşte experienţele şi întâmplările cotidiene, dar şi versuri şi scurte cugetări.

Născut pe 7 noiembrie 1916, Mihai Şora este, din octombrie 2012, membru de onoare al Academiei Române. Este membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianţei Civice şi al Societăţii Române de Fenomenologie. A obţinut premiul Uniunii Scriitorilor, în 1978, pentru ”Sarea pământului”, şi în 1998, pentru ”Firul ierbii”. A tradus din Jean-Jacques Rousseau ("Visările unui hoinar singuratic") şi din Jean Paul Sartre ("Cu uşile închise"). În 2016, a primit Ordinul ”Steaua României”, în rang de Cavaler, din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

Decorat de Iohannis

Cu ocazia primirii Ordinului ”Steaua României”, în rang de Cavaler, din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Romfilatelia a lansat un întreg poştal (plic de corespondenţă cu timbru), inspirat de ”lebădoiul” desenat de Mihai Şora, care va face obiectul unei colecţii.

Odată cu Şora, Ordinul a fost acordat şi istoricilor Neagu Djuvara şi Dumitru Protase şi sopranei Virginia Zeani.

”În biblioteca Palatului Cotroceni, unde am putut rămâne câteva clipe în intimitate, am constatat că avem laolaltă aproape două sute de ani (socoteala am făcut-o eu, Neagu a confirmat-o)”, a povestit Mihai Şora despre întâlnirea cu Djuvara.

"Lebădoiul nostru a devenit un «întreg poştal», ceea ce înseamnă un plic în toată regula, unde poate fi strecurat un bileţel de amor, un colind de sărbători, o cartolină veselă. S-ar putea ca preţul timbrului să nu bată chiar până în îndepărtatele Americi, dar cu siguranţă trece de la Nistru pân’ la Tisa”, a scris Mihai Şora la finalul lunii octombrie, referindu-se la plicul său aniversar pus în circulaţie de Poşta Română, plicul având ca timbru un desen făcut de el.

Mihai Şora, într-un film dedicat împlinirii a 100 de ani: „Totul e în viaţă prilej de bucurie“

Filosoful Mihai Şora, care împlineşte luni 100 de ani, a primit în dar de la soţia sa, Luiza Palanciuc-Şora, un canal de YouTube şi un trailer al filmului ”100”, care va fi publicat în întregime după aniversarea lui, în care apare vorbind despre bucurie.

”Bucuria este un lucru cu care te naşti. Totul e în viaţă prilej de bucurie. Şi încercările prin care treci şi cărora trebuie să le faci faţă”, spune Mihai Şora în film.

Luiza Şora a publicat, duminică seară, pe pagina de Facebook a filosofului un text dedicat soţului ei, cu câteva ore înainte de împlinirea a 100 de ani.

”Mihai Şora a străbătut un secol întreg: a fost bun prieten cu Cioran şi cu Eliade, s-a zbenguit pe străzile Parisului cu Ionesco, a fost studentul lui Mircea Vulcănescu, a pus de-o mămăligă în atelierul lui Brâncuşi, a luat zece la cel mai teribil examen din timpul studenţiei lui bucureştene, la profesorul Nae Ionescu”.

A refuzat cetăţenia franceză, oferită imediat după debutul la Gallimard, mai spune ea. A pus ţara la cale în salonul parizian al Elenei Văcărescu, i-a strâns mâna lui George Enescu şi ”l-au trecut fiorii, amintindu-şi apoi de domnişoara Moldovan, profesoara lui de pian care îi dădea cu rigla peste degete dacă greşea o notă. A stat cu sufletul la gură când, la Radio Londres, Generalul De Gaulle a pronunţat prima alocuţiune către poporul francez ocupat, în 18 iunie 1940, a intrat în Rezistenţa franceză (în vreme ce Mariana Şora, prima lui soţie, îl credea la bibliotecă, studiind cu sârg opera lui Pascal)”.

”Mihai Şora a iubit. Mihai Şora iubeşte. Şi nu a urât niciodată pe nimeni”, mai scrie Luiza Şora. ”Mihai Şora este omul care visează să ajungă sub cascada Niagara şi «să-i cadă apa-n cap» [Şi unde nu a ajuns până acum, pentru că nu are nici viză pentru Americi, nici dolari pentru avion.] Mihai Şora este o cuminţenie a Pământului. O cuminţenie în carne şi oase, pe care niciun Guvern din lume nu ar putea vreodată pune un preţ, căci Mihai Şora este de nepreţuit”.

Cine este Mihai Şora

Mihai Şora, eseist şi filosof, s-a născut pe 7 noiembrie 1916, la Timişoara, în familia preotului ortodox Melentie Şora. A urmat cursurile Liceului ”Constantin Diancovici-Loga” din Timişoara, pe care l-a absolvit în 1934, apoi ale Facultăţii de Filosofie la Universitatea din Bucureşti (1934-1938), unde i-a avut profesori pe Nae lonescu, Mircea Vulcănescu şi Mircea Eliade.

Face parte din promoţia moraliştilor de renume, între care se numără Albert Camus, Nicolae Steinhardt, Jan Patočka, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca şi Matei Călinescu.

A locuit în Franţa, unde a fost cercetător la Centre National de la Recherche Scientifîque din Paris, din 1946 până în august 1948, unde a debutat cu volumul "Du dialogue interieur"/ "Despre dialogul interior", la editura Gallimard, în 1947.

Revenit în ţară, în 1948, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, de unde a fost ”eliberat din funcţie” pentru ”origine socială nesănătoasă”, şi, între altele, la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Aici a iniţiat multiple proiecte editoriale, între care a regândit din temelii colecţia ”Biblioteca pentru toţi'” (BPT). A înfiinţat colecţiile ”Scriitori români” şi seria de opere complete ale scriitorilor Tudor Arghezi şi Mihail Sadoveanu.

După Revoluţia din 1989, Mihai Şora a fost unul dintre cei care au pus bazele Grupului pentru Dialog Social.

A fost numit ministru al Învăţământului în 1990 şi, solidar cu Piaţa Universităţii, a condamnat, printr-un comunicat memorabil, barbaria declanşată de Ion Iliescu. A demisionat în semn de protest.

A publicat volume precum ”Sarea pământului” (1978, 2006), ”A fi, a face, a avea” (1985, 2006), ”Eu şi tu şi el şi ea... sau dialogul generalizat” (1990, 2007), ”Despre dialogul interior” (1995), ”Firul ierbii” (1998), ”Filosoficale. Filosofia ca viaţă” şi ”Câteva crochiuri şi evocări” (2000), ”Mai avem un viitor? România la început de mileniu” (în dialog cu Sorin Antohi, 2001), ”Locuri comune” (2004), ”Clipa şi timpul” (2005), ”Despre toate şi ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir” (2005, 2006 - ediţie revăzută şi adăugită).

Mihai Şora este autorul a numeroase articole şi studii publicate în reviste socio-culturale. A tradus din Jean-Jacques Rousseau - ”Visările unui hoinar sălbatic”, şi din Jean-Paul Sartre - ”Cu uşile închise”.

A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumele ”Sarea pământului” din 1978 şi ”Firul ierbii” (1998). În decembrie 2008, a primit Premiul de Excelenţă al revistei Viaţa Românească.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: